Somnolența excesivă poate fi cauzată de diverși factori, cum ar fi schimbările meteorologice, depresia, tulburările de somn, efectele secundare ale medicamentelor și afecțiunile de bază, cum ar fi tulburările tiroidiene și cancerul. Pentru a depăși acest lucru, este esențial să determini cauza și să soliciți ajutorul unui medic pentru a explora alte simptome și cauze potențiale.
Somnolența excesivă poate implica dormitul mai multor ore decât de obicei, senzația de somnolență în cea mai mare parte a zilei și senzația de oboseală sau somnolență. De asemenea, poate interfera cu școala, munca, relațiile și funcționarea de zi cu zi, ducând la distragere a atenției și confuzie.
Cauze
Somnolența excesivă poate fi rezultatul unor condiții care împiedică calitatea și cantitatea optimă a somnului. Simptomele pot include sforăitul, neliniștea sau loviturile în timpul somnului, care pot trece neobservate de către individ. Unele tulburări de somn pot fi declanșate de un coleg de cameră, în timp ce altele pot să nu fie legate de tulburări ale ciclului somn-veghe, dar ar putea provoca somnolență în timpul zilei, cum ar fi tulburările tiroidiene sau cancerul.
Mai jos sunt unele dintre cele mai frecvente motive și tratamente pentru somnolență extremă:
Apneea de somn
Apneea de somn este o afecțiune gravă în care organismul se oprește și începe să respire în mod repetat pe parcursul nopții, ceea ce duce la somnolență în timpul zilei. Simptomele pot include sforăit puternic, dureri de gât, dureri de cap, dificultăți de atenție și concentrare și iritabilitate. Apneea de somn poate crește riscul de hipertensiune arterială, boli de inimă, diabet de tip 2 și obezitate.
Există două tipuri de apnee în somn: Apneea obstructivă de somn (OSA) și apneea centrală de somn (CSA). OPSA apare atunci când țesutul gâtului se relaxează în timpul somnului, acoperind parțial căile respiratorii, în timp ce CSA apare atunci când creierul nu trimite semnalele corecte către mușchii care controlează respirația. CPAP, un tratament pentru apneea obstructivă în somn, utilizează un aparat de lângă pat pentru a pompa aer printr-un furtun flexibil către o mască purtată peste nas și gură.
Vezi și: Aerul poluat poate crește riscul de Alzheimer. Rolului particulelor fine în funcția cognitivă
Sindromul picioarelor neliniștite
Sindromul picioarelor neliniștite (RLS) este o afecțiune care provoacă o nevoie incontrolabilă de a mișca unul sau ambele picioare, ceea ce duce adesea la o senzație de pulsație sau mâncărime care se ameliorează la mers. De asemenea, poate face dificilă adormirea și menținerea somnului, ceea ce duce la somnolență excesivă a doua zi.
Cauza este neclară, dar poate afecta până la 10% dintre adulți. Se poate datora geneticii, nivelului scăzut de fier sau problemelor cu ganglionii bazali ai creierului, potrivit Healthline.
Măsurile legate de stilul de viață, cum ar fi masajul picioarelor, băile calde și exercițiile fizice timpurii, pot ajuta la gestionarea simptomelor RLS. Medicii pot recomanda suplimente de fier sau pot prescrie medicamente pentru a gestiona simptomele RLS, dar este important să se discute despre potențialele efecte secundare.
Foto: Freepik @wayhomestudio
Narcolepsie
Narcolepsia este o tulburare neurologică care face ca creierul să nu regleze corect ciclul somn-veghe, ceea ce duce la treziri multiple în timpul odihnei și la episoade de somnolență diurnă excesivă în momente active aleatorii. Este rară, estimările sugerează că narcolepsia afectează aproximativ 1 din 2.000 de persoane din întreaga lume și este adesea diagnosticată greșit ca fiind o tulburare psihiatrică.
Simptomele narcolepsiei pot fi gestionate cu ajustări ale stilului de viață, cum ar fi sieste scurte și programate și un program regulat de somn-veghe. Alte sfaturi de gestionare includ angajarea într-o activitate fizică regulată, evitarea cofeinei sau a alcoolului cu cel puțin 4 ore înainte de culcare, renunțarea la fumat și relaxarea timp de 30 de minute înainte de culcare. Medicul îți poate recomanda alte opțiuni de gestionare în funcție de nevoile tale specifice.
Depresie
Depresia este un simptom comun caracterizat printr-o schimbare vizibilă a rutinei de somn, o motivație scăzută, iritabilitate, modificări ale apetitului, senzație de deznădejde și faptul că nu se mai bucură de activități. Modificările somnului pot fi un semn timpuriu sau pot apărea după ce apar alte semne de depresie.
Depresia poate fi cauzată de niveluri neobișnuite ale anumitor substanțe chimice din creier, de probleme de gestionare a dispoziției și de evenimente traumatice. Tratamentul pentru depresie poate implica terapie prin discuții, medicamente sau ambele, precum și modificări ale stilului de viață, cum ar fi activitatea fizică, limitarea consumului de alcool, o dietă bogată în nutrienți și gestionarea stresului.
Depresia netratată poate să se agraveze sau să se prelungească, iar tratamentul poate ajuta la dezvoltarea abilităților de adaptare pentru ameliorare.
Îmbătrânirea
Adulții în vârstă pot petrece mai mult timp în pat, dar au un somn de calitate mai slabă, din cauza schimbărilor în ciclurile biologice, a afecțiunilor mentale și fizice cronice și a dificultăților de a dormi pe tot parcursul nopții.
Modificările stilului de viață, cum ar fi cele pentru narcolepsie și insomnie, pot ajuta la abordarea problemelor de somn legate de vârstă. Dacă modificările stilului de viață nu sunt suficiente, medicii pot sugera alte abordări, cum ar fi prescrierea de medicamente pentru somn, pentru a ajuta la îmbunătățirea calității somnului.
Hipersomnia idiopatică
Hipersomnia idiopatică este o tulburare cronică de somn în care nu există o cauză clară pentru somnolența excesivă, în ciuda unor perioade adecvate sau lungi de somn. Tratamentul poate implica medicamente stimulante, schimbări în dietă sau modificări ale stilului de viață pentru a atenua simptomele și poate implica dificultăți de trezire din somn.
Somnolență indusă de un deficit alimentar
Oboseala și somnolența excesivă sunt două simptome care pot fi ocazional provocate de nivelurile scăzute de fier și de complexul de vitamine B din sânge. Dietele excesive care restrâng nutrienți importanți, cum ar fi carbohidrații, grăsimile sănătoase și proteinele, pot, de asemenea, să te facă să te simți somnoros și lipsit de energie. Este atribuția unui medic să determine dacă simptomele tale sunt legate de vreun deficit alimentar.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
