Cum știi dacă ai anxietate. Semnele care fac diferența între anxietate și depresie

Giorgiana Croitoru |
Data actualizării: | Data publicării:
Cum stii daca ai anxietate - Foto: Freepick @drawlab19
Cum stii daca ai anxietate - Foto: Freepick @drawlab19

Cum știi dacă ai anxietate. Diferența dintre anxietate și depresie. Care sunt simptomele și cum o tratezi natural.

Mulți oameni se confruntă cu anxietatea la un moment dat în viața lor. De fapt, anxietatea este un răspuns foarte normal la evenimente stresante din viața de zi cu zi, cum ar fi mutarea, schimbarea locului de muncă sau problemele financiare.

Cu toate acestea, atunci când simptomele anxietății devin mai mari decât evenimentele care le-au declanșat și încep să interfereze cu viața ta, acestea ar putea fi semnele unei tulburări de anxietate.

Recunoașterea simptomelor este primul pas spre vindecare.

Depresia, cauze, simptome, tratament. Cum știi dacă ești în depresie. Depresia poate arată și așa...

Care sunt simptomele anxietății

 

Tulburările de anxietate pot implica o varietate de simptome. Unul dintre cele mai frecvente simptome este îngrijorarea excesivă și intruzivă care perturbă funcționarea zilnică. Alte semne includ:

- agitație

- neliniște

- oboseală

- dificultăți de concentrare

- iritabilitate

- mușchi încordați

- probleme de somn

Atacurile de panică recurente pot indica o tulburare de panică, teama și evitarea situațiilor sociale ar putea indica o tulburare de anxietate socială, iar fobiile extreme ar putea fi un semn al tulburărilor de fobie specifică.

1. Îngrijorarea excesivă

Unul dintre cele mai comune simptome ale unei tulburări de anxietate este îngrijorarea excesivă. Persoanele cu tulburări de anxietate se vor îngrijora în mod disproporționat în legătură cu evenimente sau situații de zi cu zi.

Un medic va diagnostica pe cineva cu o tulburare de anxietate generalizată dacă această îngrijorare apare în majoritatea zilelor timp de cel puțin 6 luni și este dificil de controlat.

De asemenea, îngrijorarea trebuie să fie severă și intruzivă, făcând dificilă concentrarea și îndeplinirea sarcinilor zilnice.

Femeile sunt de două ori mai predispuse decât bărbații să aibă tulburare de anxietate generalizată, iar tulburarea apare frecvent alături de depresia majoră.

2. Senzația de agitație

Atunci când cineva se simte anxios, o parte a sistemului nervos simpatic intră în funcțiune. Acest lucru declanșează efecte în tot corpul, cum ar fi:

- puls accelerat

- palme transpirate

- mâini tremurânde

- gură uscată

Aceste simptome apar deoarece creierul tău crede că ai simțit un pericol și îți pregătește corpul să reacționeze la amenințare.

Corpul tău transportă sângele dinspre sistemul digestiv spre mușchi în cazul în care trebuie să fugi sau să lupți. De asemenea, îți crește ritmul cardiac și îți intensifică simțurile.

În timp ce aceste efecte ar fi utile în cazul unei amenințări reale, ele pot fi debilitante dacă frica este doar în capul tău.

Unele cercetări din 2014 sugerează chiar că persoanele cu tulburări de anxietate nu sunt capabile să își reducă excitația la fel de repede ca persoanele fără tulburări de anxietate. Acest lucru înseamnă că ei pot simți efectele anxietății pentru o perioadă mai lungă de timp.

Rică Răducanu, diagnostic incurabil: Doar la morga mai trece! Boala asta e păcătoasă, nu mai trece, gata!

3. Neliniște

Neliniștea este un alt simptom comun al anxietății, în special la copii și adolescenți.

Când cineva se confruntă cu neliniște, deseori o descrie ca și cum se simte "la limită" sau are o "dorință inconfortabilă de a se mișca".

Deși neliniștea nu apare la toate persoanele cu anxietate, este unul dintre simptomele pe care medicii le caută frecvent atunci când pun un diagnostic.

4. Oboseală

Faptul că deveniți ușor obosit este un alt simptom potențial al tulburării de anxietate generalizată.

Acest simptom poate fi surprinzător pentru unii, deoarece anxietatea este de obicei asociată cu hiperactivitatea sau excitarea.

Pentru unii, oboseala poate urma unui atac de anxietate, în timp ce alții pot simți oboseală aproape tot timpul.

Nu este clar dacă această oboseală se datorează altor simptome comune de anxietate, cum ar fi insomnia sau tensiunea musculară, sau dacă poate fi legată de efectele hormonale ale anxietății cronice.

Este important de reținut că oboseala poate fi, de asemenea, un semn al depresiei sau al altor afecțiuni medicale, astfel încât oboseala singură nu este suficientă pentru a diagnostica o tulburare de anxietate.

5. Dificultăți de concentrare

Multe persoane cu anxietate raportează că au dificultăți de concentrare.

Un studiu efectuat pe 175 de adulți cu tulburare de anxietate generalizată a constatat că aproape 90% a raportat că au dificultăți de concentrare. De asemenea, a constatat că o anxietate mai intensă era legată de mai multe probleme de concentrare.

Unele studii arată că anxietatea poate întrerupe memoria de lucru, care este responsabilă pentru reținerea informațiilor pe termen scurt. Acest lucru poate ajuta la explicarea scăderii dramatice a performanței pe care oamenii o experimentează adesea în perioadele de anxietate ridicată.

Cu toate acestea, dificultatea de concentrare poate fi, de asemenea, un simptom al altor afecțiuni medicale, cum ar fi tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) sau depresia, astfel încât dificultatea de concentrare nu este o dovadă suficientă pentru a diagnostica o tulburare de anxietate.

6. Iritabilitate

Majoritatea persoanelor cu tulburări de anxietate se confruntă, de asemenea, cu iritabilitate excesivă.

7. Mușchii încordați

A avea mușchii încordați în majoritatea zilelor din săptămână este un alt simptom frecvent al anxietății.

Deși mușchii încordați pot fi obișnuiți, asocierea cu anxietatea este neclară.

Este posibil ca încordarea musculară în sine să crească sentimentele de anxietate, dar este de asemenea posibil ca anxietatea să ducă la creșterea încordării musculare sau un al treilea factor ar putea să le cauzeze pe amândouă.

8. Dificultăți în a adormi sau a rămâne adormit

Tulburările de somn au o asociere puternică cu tulburările de anxietate.

Persoanele cu o tulburare de anxietate se pot trezi în mijlocul nopții și pot avea probleme în a adormi.

Unele studii sugerează că persoanele care suferă de insomnie au de 10 până la 17 ori mai multe șanse de a dezvolta alte afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea.

În timp ce insomnia și anxietatea sunt puternic legate, nu este clar dacă insomnia duce la anxietate, anxietatea duce la insomnie sau ambele.

Ceea ce se știe este că, dacă o persoană își tratează tulburarea de anxietate subiacentă, adesea și insomnia se ameliorează.

9. Atacurile de panică

Atacul de panică este un alt tip de tulburare de anxietate în care o persoană poate experimenta atacuri de panică recurente. Atacurile de panică produc o senzație intensă și copleșitoare de frică care poate fi debilitantă.

În timpul unui atac de panică, o persoană poate experimenta, de asemenea,:

- bătăi rapide ale inimii

- transpirație

- tremurături

- dificultăți de respirație

- o strângere în piept

- greață

Atacurile de panică pot avea loc ca evenimente izolate, dar pot fi un semn de tulburare de panică dacă apar frecvent și neașteptat.

10. Evitarea situațiilor sociale

Este posibil să prezentați semne de tulburare de anxietate socială dacă vă aflați:

- vă simțiți anxios sau temător în legătură cu situațiile sociale viitoare

- vă faceți griji că ați putea fi judecat sau analizat de ceilalți

- vă temeți să nu vă simțiți jenat sau umilit în fața altora

- evitați anumite evenimente sociale din cauza acestor temeri

Tulburarea de anxietate socială este foarte frecventă, afectând între 5% și 10% a persoanelor din întreaga lume.

Anxietatea socială tinde să se dezvolte devreme în viață. De fapt, vârsta medie a persoanelor care suferă de o tulburare de anxietate socială este de 13 ani, în timp ce aproximativ 90% dintre persoanele diagnosticate cu tulburare de anxietate socială primesc diagnosticul până la vârsta de 23 de ani.

Persoanele cu anxietate socială pot părea extrem de timide și tăcute în grupuri sau atunci când întâlnesc oameni noi. În timp ce în exterior pot să nu pară tulburate, ele pot simți o teamă și o anxietate extreme.

11. Temeri iraționale

Temerile extreme legate de anumite lucruri - cum ar fi păianjenii, spațiile închise sau înălțimile - ar putea fi un semn al unei fobii.

O fobie este o anxietate sau o teamă extremă cu privire la un anumit obiect sau situație. Sentimentul este suficient de sever încât să interfereze cu capacitatea dumneavoastră de a funcționa în mod normal.

Unele fobii comune includ:

- Fobii de animale. Acestea includ frica de anumite animale sau insecte.

- Fobii de mediu natural. Persoanele cu aceste fobii se vor simți anxioase în legătură cu evenimente naturale precum uraganele sau inundațiile.

- Fobii de sânge-injectare-înjunghiere. Acestea includ teama de sânge, injecții, ace sau răni.

- Fobii situaționale. Aceste fobii includ temerile legate de anumite situații, cum ar fi mersul cu avionul sau cu liftul.

Agorafobia este o altă fobie care implică temeri față de cel puțin două dintre următoarele:

- utilizarea mijloacelor de transport în comun

- prezența în spații deschise

- prezența în spații închise

- a sta la coadă sau a fi într-o mulțime

- a fi singur în afara casei

Dacă vă simțiți anxios în majoritatea zilelor și experimentați unul sau mai multe dintre simptomele enumerate mai sus timp de cel puțin 6 luni, acesta poate fi un semn al unei tulburări de anxietate.

Indiferent de cât timp vă confruntați cu simptomele, dacă simțiți vreodată că emoțiile interferează cu viața de zi cu zi, ar trebui să căutați ajutor profesional, potrivit Healthline.

Boala descoperită de medicii români după Cernobîl, ignorată de Ucraina. Cornel Sabetay: Nu puteau discuta pe motive politice. A fost o îndrăzneală la noi

Remedii naturale pentru combaterea anxietății

 

Există multe modalități naturale de a reduce anxietatea și de a vă ajuta să vă simțiți mai bine. 

1. Începe o dietă sănătoasă

Dietele bogate în legume, fructe, carne de calitate superioară, pește, nuci și cereale integrale pot reduce riscul de a dezvolta tulburări de anxietate, dar dieta singură nu este probabil suficientă pentru a le trata.

2. Consumul de probiotice și alimente fermentate

Administrarea de probiotice și consumul de alimente fermentate sunt legate de o mai bună sănătate mintală.

3. Limitarea cofeinei

Consumul excesiv de cofeină poate agrava sentimentele de anxietate la unele persoane, în special la cele cu tulburări de anxietate.

4. Renunțarea la alcool

Consumul de alcool vă poate afecta anxietatea, așa că poate fi de ajutor să stați departe de băuturile alcoolice.

5. Renunțarea la fumat

Fumatul poate crește riscul de a dezvolta o tulburare de anxietate.

6. Fă exerciții fizice des

Exercițiile fizice regulate pot reduce riscul de a dezvolta o tulburare de anxietate, dar nu este clar dacă îi ajută pe cei care au deja o tulburare de anxietate.

7. Încearcă meditația

Terapia bazată pe meditație poate reduce semnificativ simptomele la persoanele cu tulburări de anxietate.

8. Practică yoga

Practicarea regulată a yoga poate reduce simptomele la persoanele cu tulburări de anxietate, dar sunt necesare mai multe cercetări de înaltă calitate.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel