O viață lungă și sănătoasă este o dorință ce poate fi dusă la îndeplinire, însă pentru reuși acest lucru este nevoie să acordăm o atenție sporită la tot ceea ce ține de stilul de viață încă de la tinerețe, adică să avem parte de ceea ve putem numi, fără dar și poate, educația pentru sănătate. Nu de alta, însă greșelile de la tinerețe le vom resimți cu cât înaintăm în viață, iar a preveni poate să fie mai puțin costisitor decât a trata.
De altfel, aceste lucruri pot fi considerate ca parte din stilul de viață sănătos, recomandat de medici și de oamenii de știință.
”Există niște sfaturi în acest sens. Practic, dna academician Ana Aslan spunea să adăugăm viață anilor noștri, nu doar ani vieții.
Adică, până la urmă, acest lucru ar putea fi sintetizat în idea de longevitate activă pe care de mult am mai emis-o.
Ce înseamnă longevitate activă? Să trăim mulţi ani, dar în condiții de activitate, adică de independență.
Ce înseamnă până la urmă independență pentru fiecare persoană în parte? Capacitatea de a lua o decizie și de a pune în practică.
Este foarte variabilă această independență, la fiecare persoană. Un scop al geriatriei, dar nu numai, este de a îndepărta cât mai spre finalul vieții perioada de ani de stare de boală, atât de intensă cât să creeze dizabilități.
Este foarte important ca să luăm măsuri din timp, adică să ne construim o bătrânețe independentă cu mult timp înainte de vârsta senectuții”, a declarat prof. dr. Gabriel Prada, director medical al Institutului Ana Aslan, la Antena 3 CNN.
Vârstele omului, care sunt și de ce nu se suprapun
Potrivit medicului, există mai multe accepțiuni ale noțiunii de vârstă, și anume:
- vârsta cronologică, ”adică timpul scurs de când ne-am născut și până când vorbim, practic nu putem să spunem că există o îmbătrânire cronolgică, este doar trecerea timpului. Și aici apare o confuzie cu celelalte accepțiuni ale cuvântului”, spune medicul.
- vârsta psihologică ”reprezintă modul cum mă simt eu ca persoană. Am 90 de ani, dar mă simt ca la 20, pot să răstorn munții. Sau din contră, am 40, dar mă simt ca la 90 și nu sunt în stare de nimic. Vedeți, sunt multe prejudecăți și subiectivism”.
- vârsta socială este vârsta ”la care pot să îndeplinesc un rol într-o colectivitate, dar nu orice rol, ci acela la care se așteaptă ceilalți de la mine”, mai spune medicul.
- vârsta biologică. ”Aici apare marea confuzie. Putem vorbi de îmbătrânire biologică, ea însemnând o reducere a rezervelor funcționale. Și se confundă cu vârsta cronologică. Nu întotdeauna se suprapun. Această reducere, uneori de o intensitate foarte mare, încât poate să afecteze independența”, a mai spus medicul, subliniind faptul că zicala ”mișcarea înseamnă viață” nu trebuie uitată, dar mai ales că trebuie pusă în practică, zi de zi.
De altfel, medicii recomandă 30 de minute de mișcare în fiecare zi, ca parte dintr-un stil de viață sănătos.
”S-au făcut o serie de studii care au arătat că persoanele care efectuează un mers rapid, pe jos, cel puțin 10 minute pe zi, au o speranță de viață mai mare cu 4-5 ani față de ceilalți.
Încă de la vârste tinere, când este ușor de făcut sport, dar la vârsta medie, atunci când apar alte obligații, când timpul ne presează și trebuie să mergem cu mașina, când urcăm cu liftul în loc să urcăm pe scări, nu avem timp. Sunt niște explicații pertinente, dar asta, în timp, ne afectează.
La sedentarism apare o decondiționare fizică, apare o scădere a masei musculare scheletice, dar și a forței și a capacității de acțiune a acestor mușchi”, a spus medicul.
Evitați excesul, de orice fel
În ceea ce privește alimentația, medicul susține că toate alimentele sunt bune, ”dacă nu sunt în exces”, subliniind în același timp că și excesul este relativ.
”Nu răspundem toți la fel față de același factor de risc. Cafeaua, dacă este în cantitate foarte mare poate să devină dăunătoare.
Nu există o rețetă fixă pentru toată lumea. Se încearcă, la momentul actual, să se găsească un ața numit polimorfism genetic. S-a văzut că mici modificări la nivelul codului genetic îi fac pe oameni mai susceptibili la anumiți factori de risc comparativ cu alții.
Și vorbim de factori de risc, inclusiv de cafea, de fumat. Însă, trebuie să ținem cont de tipul de factori de risc, de cantitatea pe care o suportăm și de timpul de expunere. Toate sunt importante”, mai spune medicul.
Cele cinci zone în care se trăiește mult și bine
De asemenea, mai spune medicul, citând un studiu american, realizat de Dan Buettner, care a idetificat cinci zone din lume în care a trăi bine și sănătos este o realitate.
”Există o prevalență foarte mare a nonagenarilor, adică a persoanelor de peste 90 de ani. Acestea sunt din arii geografice diferite. Una este din Japonia, alta este Sardinia, alta este Ikaria, din Grecia, alta este Nicaragua și a cincea zonă este Loma Linda din California.
Clima este diferită în toate aceste zone, unele sunt muntoase, altele sunt la malul mării, alte în zonă subtropicală, dar în toate aceste zone, persoanele care trăiesc mult se ocupă cu grădinăritul, mica agricultura locală, consumă fructe și legume din grădina proprie și au un somn odihnitor. În plus, au o perspectivă optimistă asupra vieții”, a mai spus medicul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
