Harm reduction, o abordare cu rădăcini adânci în istoria psihiatriei, a câștigat teren și în alte domenii ale vieții moderne, inclusiv în lupta împotriva obiceiurilor dăunătoare. Conceptul, inițial conceput pentru a gestiona riscurile asociate consumului de substanțe, s-a extins în diverse aspecte ale stilului de viață, inclusiv în abordarea fumatului și a alimentației.
Ce este harm reduction
Jurnalistul Val Vâlcu și dr. Alin Popescu, medic primar de medicină sportivă, au discutat despre ce presupune conceptul harm reduction.
"Harm reduction este vechi de 100 de ani. A pornit din psihiatrie. Harm reduction înseamnă reducerea riscurilor. Am un comportament cu care nu sunt de acord, aș vrea să îl elimin complet. Nu pot să elimin complet acest comportament și atunci optez pentru niște variante care au semnificativ riscuri mai mici și îmi generează o anumită satisfacție.
Provine din psihiatrie, unde se înlocuiau drogurile de risc cu medicația controlată de medici. Ăsta a fost primul harm reduction, apoi s-a extrapolat în lucrurile care țin de stilul de viață", a explicat dr. Alin Popescu, medic primar medicină sportivă, în exclusivitate la DC MEDICAL.
În timp ce unele țări au adoptat strategii inovatoare de reducere a riscurilor asociate cu consumul de tutun, precum metoda suedeză de a ține tutunul între buze, altele s-au concentrat pe oferirea de alternative mai sigure și mai puțin nocive pentru fumători. Această abordare a generat un impact semnificativ în rândul comunităților, reducând numărul de fumători și promovând sănătatea publică.
"La fumat e foarte interesant că exista o variantă cu mult înainte de definirea conceptului harm reduction. În Suedia, țineau tutunul între buze. Era mult mai lipsit de riscuri decât fumatul. Suedezii au cel mai mic număr de fumători. E aproape o țară fără fum.
Dacă e să vorbim de fumat, sunt multe variante, dar toate în zona de harm reduction. Medical, politic, corect, e să recomanzi renunțarea la obiceiul acesta, dar dacă există o anumită dependență de nicotină și lucrurile merg cum ar trebui, mult mai bine dai soluții dovedit științific mai puțin periculoase și cu mai puține riscuri pentru sănătate, decât să spui că dacă nu se poate renunța la fumat, abandonăm cauza", a mai explicat dr. Alin Popescu.
Obiceiuri nesănătoase - FOTO: Freepik
Harm reduction, bazat pe consecvență
În ceea ce privește alimentația, conceptul de harm reduction se manifestă prin abordarea individualizată și prin încurajarea unor alegeri mai sănătoase. De la reducerea cantităților la îmbunătățirea compoziției nutriționale, aceste măsuri au demonstrat beneficii semnificative pentru sănătatea indivizilor.
"E un harm reduction foarte generos ca și concept. E foarte important ca atunci când am niște pași câștigați să nu revin la comportamentul de dinainte. E de evitat degringolada, am făcut un pas bun, revin la ce făceam înainte...Dacă stabilim că facem o treabă trebuie să rămânem pe zona respectivă. Trebuie să o respectăm pe termen lung.
E foarte important. Sunt destul de multe principii adresate specialiștilor care insistă pe consecvență, pozitivism. Acestea contribuie la succesul aplicării coceptului de harm reduction.
În alimentație se practică cel mai mult fără să realizeze nici medicii că fac lucrul acesta. Cumva și compromisurile pe care le facem sunt, de fapt, harm reduction. De obicei, totul e o negociere fină și reduci cantitățile, îmbunătățești compoziția. E un harm reduction adevărat și în alimentație. Aici trebuie individualizat foarte bine în funcție de nevoile, particularitățile pacientului.
Aici, trebuie și un jurnal alimentar. Trebuie urmărită prima perioadă de timp, să nu apară derapaje semnificative, care au și un caracter repetitiv pulverizând toată aplicarea conceptului de harm reduction. Ai un comportament pe care trebuie să îl rezolvi.
Din punctul meu de vedere, a legifera e interzis. Practic nu interzici. Nu e așa! E o interzicere care nu generează rezultatul scontat. Apoi, apare oprobiul public. Harm reduction nu înlocuiește și nu trebuie să înlocuiască încercarea inițială de a rezolva comportamentul.
Nu dăm legi, nu arătăm cu degetul, nu dăm cu pietre în persoana respectivă în piața publică, dar încercăm să îi explicăm, să ajungă în punctul zero. Dacă nu poate ajunge în punctul zero, venim cu soluții", a mai subliniat dr. Alin Popescu, medic primar medicină sportivă, în exclusivitate la DC MEDICAL.
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
