Actorul Florin Busuioc (Busu) a fost salvat datorită colegilor săi de la teatru, care au știut să-i acorde primul ajutor, să-l resusciteze și să-l mențină în viață, până la sosirea echipajului medical. Dar câți dintre români cunosc manevrele de resuscitare și știu ce trebuie să facă în cazul unui infarct miocardic?
Riscul de infarct este adesea subestimat, simptomele fiind neglijate sau etichetate greșit drept ,,atacuri de panică”. Sunt mai multe semne de alarmă, care trebuie să te ducă cu gândul la infarct miocardic. Primul durerea precordială ,,clasică”, o durere toracică anterioară intensă, cu caracter de constricţie, presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire ce iradiază în umărul şi braţul stâng şi care durează mai mult de câteva minute.
Un alt semn de alarmă este prezența durerii sau disconfortului la nivel osteo-articular. De multe ori, durerea apărută în zona gâtului, braţelor, umerilor sau spatelui este pusă pe seama efortului fizic sau a afecţiunilor osteo-articulare. Potrivit dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar de medicină de urgență, această durere nu trebuie ignotară, căci poate masca un infarct miocardic.
Conform specialiștilor americani, femeile pot avea simptome mai puțin evidente, dar la fel de susceptibile pentru un infarct miocardic, cum ar fi durerea în maxilar, durerea în spate sau durerea prezentă în partea superioară a abdomenului.
Senzaţia de sufocare sau leşin, lipsa de aer, respiraţia sacadată, palpitaţiile, ameţelile, oboseală sau transpiraţie rece, abundentă, toate apărute din senin sau necorelate cu gradul de efort, precum și prezența greţurilor, vărsăturilor, durerilor abdominale și chiar a arsurilor epigastrice pot avea legătură cu infarctul miocardic. Dacă aceste simptome persistă mai mult de 15 minute, Societatea Română de Cardiologie vă sfătuiește să sunaţi imediat la 112!
În România, numărul deceselor cauzate de infarctul miocardic, mult mai mare decât media europeană
În fiecare zi în România mor 40 de oameni prin infarct miocardic. Cei care supraviețuiesc pot suferi un alt infarct miocardic. Unul din cinci pacienți care au avut un infarct miocardic suferă al doilea eveniment cardiac în următorul an.
,,În România prevenţia este la pământ. Nu există educație pentru sănătate sau programe naționale de diagnostic precoce (screening). În Norvegia după un program care a durat 15 ani, în care pacienţii au fost educați să se prezinte la analize, incidenţa afecţiunilor cardiovasculare a scăzut cu 80%!”, a declarat dr. Tudor Ciuhodaru.
La nivelul anului 2014, rata de mortalitate pentru infarctul miocardic în România era cea mai ridicată din Uniunea Europeană, după cum arată raportul de anul trecut al OECD Health Data.
Dacă până nu demult se considera că infarctul miocardic îi afectează mai mult pe bărbați, acum se știe că este tot mai frecvent și la femei. Un studiu recent a demonstrat că în timp ce fumătorii de sex masculin au de peste de două ori mai ridicat riscul unui atac de cord decât bărbații care nu au fumat niciodată, femeile fumătoare au riscul de peste trei ori mai mare față de cele care nu au fumat.
Nici vârsta nu mai este un factor de siguranță, fiindcă până acum se spunea că mai predispuși la infarct miocardic sunt oamenii de peste 65 de ani. Dr. Ciuhodaru a atras atenția că a crescut de 3 ori numărul cazurilor la tineri (pacienți cu vârste între de 30-35 de ani).
Metode pentru prevenirea unui infarct
Medicii recomandă câteva măsuri simple cum ar fi renunțarea la fumat, reducerea stresului, scăderea în greutate pentru a preveni apariția unui atac de cord. De asemenea, menținerea unei tensiuni arteriale bune, a condiției fizice prin efectuarea mișcării, a nivelului glicemiei și colesterolului la normal. În cazul în care vă aflați în preajma unui pacient care face un infarct, nu vă panicați. Sunaţi la 112 ca să vă asiguraţi că pacientul va ajunge rapid la spital și supravegheaţi-l. Dacă vreți să ştiţi să cum să interveniţi în situaţia în care apare stopul cardiorespirator, puteți citi mai multe pe siteul Societății de Cardiologie.
Primele ore de după debutul unui infarct reprezintă perioada cea mai critică pentru pacient, fiindcă riscul de deces prin stop cardiac indus prin tulburări severe ale ritmului inimii este foarte mare, la fel și extinderea progresivă a ariei de necroză.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
