Magneziul este un mineral care este esențial pentru sănătatea mușchilor, a nervilor, a oaselor și a nivelului de zahăr din sânge. Dacă nu primești suficient magneziu în alimentație pe o perioadă îndelungată, este posibil să ai un risc mai mare de probleme de sănătate, cum ar fi atac de cord, accident vascular cerebral, diabet sau osteoporoză.
Ce face magneziul?
Magneziul este necesar pentru multe procese din organism, fiind important:
- Pentru ca mușchii și nervii să funcționeze corect
- Pentru a menține zahărul din sânge și tensiunea arterială la un nivel corect
- Pentru a produce proteine, oase și ADN (material genetic)
Magneziul joacă un rol important în transmiterea semnalelor între creier și corp.
Acesta acționează ca gardian pentru receptorii N-metil-D-aspartat (NMDA), care se găsesc pe celulele nervoase și care ajută la dezvoltarea creierului, la memorie și la învățare.
Conform Healthdirect, ta adulții sănătoși, magneziul se află în interiorul receptorilor NMDA, împiedicându-i să fie declanșați de semnale slabe care pot stimula inutil celulele nervoase.
Atunci când nivelul tău de magneziu este scăzut, mai puțini receptori NMDA sunt blocați. Acest lucru înseamnă că aceștia sunt predispuși să fie stimulați mai des decât este necesar.
Acest tip de suprastimulare poate ucide celulele nervoase și poate provoca leziuni cerebrale, potrivit Healthline.
Deficitul de magneziu, cunoscut și sub numele de hipomagneziemie, este o problemă de sănătate adesea trecută cu vederea. Simptomele unui nivel scăzut de magneziu pot varia. Acestea pot fi atât fizice, cât și mentale. Estimările afirmă că, în timp ce 2-15% din oameni se confruntă cu deficiență de magneziu, acest procent este mult mai mare la pacienții din spitale și de la terapie intensivă și la persoanele cu diabet sau cu tulburări de consum de alcool.
În unele cazuri, deficiența poate fi subdiagnosticată, deoarece semnele evidente nu apar de obicei până când nivelurile tale devin foarte scăzute.
Condiții de sănătate precum diabetul, absorbția slabă, diareea cronică și boala celiacă sunt asociate cu pierderea de magneziu. Persoanele cu tulburări de consum de alcool prezintă, de asemenea, un risc crescut de deficiență.
Vezi și: De ce îți simți spatele amorțit. Când poate apărea hernia de disc
Lista de simptome care indică deficiența de magneziu este următoarea:
Osteoporoză
Osteoporoza este o afecțiune caracterizată prin slăbirea oaselor și un risc crescut de fracturi osoase.
Deficitul de magneziu este un factor de risc pentru osteoporoză. Deficitul ar putea slăbi oasele în mod direct, dar scade și nivelul de calciu din sânge, principalul element constitutiv al oaselor.
Numeroși factori influențează riscul de apariție a osteoporozei, printre care:
- Îmbătrânirea
- Lipsa de exerciții fizice
- Aportul alimentar deficitar de vitaminele D și K
Citește și: De ce să nu mai ții prosoapele umede în baie. Greșeala pe care o faci tot timpul și te îmbolnăvește
Astm
Deficitul de magneziu este frecvent la persoanele cu astm sever. În plus, nivelurile de magneziu tind să fie mai scăzute la persoanele cu astm decât la persoanele care nu au această afecțiune.
Inhalatoarele cu sulfat de magneziu pot ajuta adesea la reducerea simptomelor ușoare ale astmului, iar sulfatul de magneziu intravenos este un tratament eficient pentru exacerbările severe.
Cu toate acestea, dovezile privind eficacitatea suplimentelor alimentare cu magneziu la persoanele cu astm sunt inconsistente.
Tulburări musculare și crampe
Tremurăturile, tremurăturile și crampele musculare sunt semne a deficienței de magneziu. În cel mai rău caz, deficiența poate provoca chiar crize sau convulsii.
Oamenii de știință cred că aceste simptome sunt cauzate de un flux mai mare de calciu în celulele nervoase, care supraexcita sau hiperstimulează nervii musculari. Reține că spasmele musculare involuntare pot avea multe alte cauze. De exemplu, stresul sau cofeina în exces ar putea provoca, de asemenea, spasme musculare involuntare.
Acestea pot fi, de asemenea, un efect secundar al unor medicamente sau un simptom al unei boli neuromusculare, cum ar fi distrofia musculară, scleroza multiplă sau miastenia gravis.
Afecțiuni ale sănătății mintale
Condițiile de sănătate mintală sunt un alt efect posibil al deficienței de magneziu. Un exemplu este apatia, care se caracterizează prin amorțeală mentală sau lipsă de emoție. Nivelurile scăzute de magneziu pot, de asemenea, crește riscul unei persoane de stres, depresie și anxietate.
Un studiu a concluzionat că suplimentele de magneziu ar putea fi benefice pentru un subset de persoane cu tulburări de anxietate, dar calitatea dovezilor este slabă. Cu toate acestea, sunt necesare studii de calitate superioară pentru a ajunge la concluzii suplimentare.
Tensiune arterială ridicată
Studiile pe animale arată că deficiența de magneziu poate crește tensiunea arterială și favoriza hipertensiunea arterială, care este un factor de risc puternic pentru bolile de inimă. Deși lipsesc dovezile directe la om, cercetările sugerează că nivelurile scăzute de magneziu sau un aport alimentar deficitar pot crește tensiunea arterială
În plus, recenziile arată că suplimentele de magneziu pot scădea tensiunea arterială, în special la adulții cu tensiune arterială ridicată.
Bătăi neregulate ale inimii
Aritmia cardiacă, sau bătăile neregulate ale inimii, este un efect potențial sever a deficienței de magneziu.
Aritmia poate varia de la a nu provoca niciun simptom până la a provoca simptome foarte grave. La unele persoane, poate provoca palpitații cardiace, care sunt pauze între bătăile inimii.
În cele mai grave cazuri, aritmia poate crește riscul de accident vascular cerebral sau de insuficiență cardiacă.
Oboseală și slăbiciune musculară
Oboseala este un termen larg care include simptome de epuizare sau slăbiciune fizică și mentală. De obicei, înseamnă pur și simplu că aveți nevoie de odihnă. Cu toate acestea, oboseala severă sau persistentă poate indica o problemă de sănătate.
Atât oboseala generală, cât și slăbiciunea musculară specifică sunt simptome ale deficienței de magneziu. Nivelurile scăzute de magneziu afectează mai multe procese din organism, inclusiv semnalizarea nervoasă și nivelurile de potasiu din celulele musculare, care, respectiv, pot provoca oboseală și slăbiciune, potrivit Healthline.
Surse alimentare
Puțini oameni ating doza zilnică recomandată (RDI) de 400-420 mg pentru bărbați și 310-320 mg pentru femei.
Deși multe persoane nu ating doza zilnică de magneziu, există o mulțime de alimente bogate în magneziu din care puteți alege.
Magneziul se găsește pe scară largă atât în alimentele de origine vegetală, cât și în cele de origine animală. Cele mai bogate surse sunt semințele de dovleac, spanacul, fasole neagră, semințe de in, migdale, nuci caju, ciocolată neagră, avocado, tofu, somon.
Dacă nu poți acoperi necesarul zilnic de magneziu doar prin alimente, ia în considerare administrarea unui supliment. Acestea sunt disponibile pe scară largă și sunt bine tolerate.
Suplimentele care sunt bine absorbite includ glicinatul, gluconatul și citratul de magneziu. Evită să iei magneziu cu zinc, deoarece poate reduce absorbția.
Dacă ai o afecțiune care face ca organismul tău să piardă magneziu, cum ar fi diabetul, este important să consumi o mulțime de alimente bogate în magneziu sau să iei suplimente.
Este important să discuți cu medicul tău despre crearea unui plan pentru a-ți crește aportul de magneziu care să funcționeze bine pentru nevoile tale.
Simptomele deficienței de magneziu sunt de obicei subtile, cu excepția cazului în care nivelurile devin foarte scăzute.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
