Marți seară, în jurul orei 21.30, Florin Busu Busuioc a făcut infarct acut miocardic. În seara respectivă jucase o piesă de teatru – „Central Park”, mai exact - pe scena Filarmonicii Oltenia.
Alex Ciuică, recuziter, tânărul care l-a găsit pe actor căzut pe culoarul Filarmonicii și care, sub îndrumarea medicilor de pe ambulanță, i-a acordat primul ajutor, povestea cât de repede i s-a schimbat starea lui Busu.
„La ora 18.00, când a ajuns la Filarmonică, nu părea obosit. Din contra, părea energic, plin de viață, era pregătit pentru a face un spectacol frumos. Dar în momentul când s-a terminat spectacolul, s-a schimbat cu totul. Nu mai era aceeași persoană. Era secătuit de puteri și se simțea rău", a povestit tânărul, la România TV.
Infarctul miocardic acut apare brusc, dar ascunde o afectare de lungă durată
Spectacolul se terminase la 21.30. În câteva ore, parctic, starea lui s-a degradat masiv. Dar infarctul acut miocardic pe care l-a făcut, chiar dacă apare din senin și de multe ori nu dă simptomele clasice, ascunde în spate o afectare cardiovasculară veche posibil nediagnosticată și netratată. Dar care ar fi putut fi bănuită pentru că actorul prezenta mulți factori de risc, pe care chiar îi ignora, așa cum fac mulți.
Primul factor de risc: VÂRSTA
- Florin Busu Busuioc avea 56 de ani, iar în cazul bărbaților, conform literaturii de specialitate, după vârsta de 45 de ani riscul de infarct miocardic acut crește major.
Al doilea factor de risc: FUMAT
- Se știe că Busu fuma, or fumatul este factor de risc principal pentru o sumedenie de boli, de la cele de inimă, până la cancer, diabet și boli pulmonare. Evident, fumatul crește masiv riscul de atac de cord.
CITEȘTE ȘI: Infarctul miocardic acut sau atacul de cord. De ce a ajuns Busu la spital. VIDEO
Încă trei factori de risc: SEDENTARISM, EXTENUARE ȘI STRES
- Medicii spun că factori de risc pentru infarctul acut miocardic sunt și lipsa de exerciții fizice, extenuarea și stresul. Or, viața lui Florin Busu Busuioc era una foarte agitată. Într-un interviu acordat colegei de sale de televiziune, Andreea Esca, Busu mărturisea, râzând, că viața lui se desfășoară așa: „Da, dimineața sunt la PRO TV, seara sunt la PRO TV, între timp sunt ori acasă, ori pe la școală, ori pe unde trebuie duse fetele (fiicele sale), n-are importanță".
Adevărul e că programul lui zilnic la PRO TV începea la 6 dimineața și termina de multe ori, târziu spre miezul nopții, după reprezentanțiile de la teatru. Teatrul, care este o activitate intensă, presupune repetiții extenuante și spectacole, din care multe Busu le avea în afara Capitalei. La fel ca acela de la Craiova, la finalul căruia s-a prăbușit secerat de un infarct.
Al șaselea factor de risc: HIPERTENSIUNE
- Ultimul, dar nu cel din urmă factor de risc pentru atacul de cord este hipertensiunea, iar Florin Busu Busuioc se pare că știa că avea această problemă medicală.
„Sper că Busu să se recupereze rapid. La începutul anului ne-am văzut înainte de o emisiune. Mi-a vorbit cald, m-a întrebat dacă vreau o cafea și dacă lui îi poate face rău la inimă dacă bea. Nu știu dacă era o discuție de complezență sau ascundea altceva, dar mi-am adus aminte de asta”, a notat cardiologul Vasi Rădulescu, într-un post pe pagina sa de Facebook.
Miercuri noaptea, după două evenimente cardiovasculare grave, infarctul miocardic acut și șocul cardiogen, actorul era încă la Terapie Intensivă. În stare gravă și relativ stabilă.
CITEȘTE ȘI: Șoc cardiogen, viața lui Florin Busu Busuioc e pusă în pericol
„E greu de spus ce se va întâmpla în acest moment", arăta conf.dr. Tudor Ciuhodaru, într-o intervenție televizată pe marginea acestui caz.
Ce proceduri i s-ar putea face la Terapie Intensivă
În Ghidul pentru tratarea Șocului Cardiogen din Cursul Național de Ghiduri și Protocoale în ATI, realizat de prof.dr. Șerban Ion Bubenek-Turconi, managerului Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare C.C Iliescu notează ce li se face pacienților cu șoc cardiogen la Terapie Intensivă.
În toate cazurile de șoc cardiogen legate de infarctul miocardic acut, scrie specialistul, reperzintă o terapie suportivă necesară și obligatorie măsurile terapeutice generale precum: optimizarea oxigenării ventilației (nu de puține ori oxigenoterapia pe mască este ineficientă și pacientul trebuie intubat și ventilat mecanic), menținerea unei presarcini optime, combaterea hipoprefuziei tisulare severe cu vasopresoare, ameliorarea contractilității miocardice prin inotrope/ vasomodulatoare, sau asistarea cu balonul de contrapulsație intra-aortică (BCIA, dar exccepție celor cu insuficiență aortică acută).
„În ciuda progreselor teoretice și tehnologice, șocul cerdiogen rămâne o realitate clinică de temut chiar în centre cu mare renume (mortalitate 40-80%). (...) Șocul cardiogen rămâne principala cauză de mortalitate la pacienții spitalizați pentru infarct miocardic acut", notează prof.dr. Șerban Ion Bubenek-Turconi, în concluziile ghidului citat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
