Acad. prof. dr. Irinel Popescu și jurnalistul Val Vâlcu au vorbit despre evoluția medicinei românești, despre progresele care s-au făcut și care se mai pot face în sistemul de sănătate și despre platformele medicale atât de necesare.
"Ne-am propus de la bun început să promovăm un anumit concept de care depinde din ce în ce mai mult medicina contemporană și care își face loc și în medicina românească, astfel încât, ne propunem să discutăm despre acest concept care se cheamă platformă medicală și care, treptat, înlocuiește chiar spitalul ca entitate.
Nu mai vorbim de spitalele mono-disciplinare, care parcă-și găsesc din ce în ce mai puțin loc în peisaj, realizând adevărate mici orașe medicale în care pacientul, în momentul în care intră poate să-și rezolve toate problemele. (...)
A ieși din această paradigmă înseamnă a-i lua șanse bolnavului care are nevoie de îngrijire.
Nu numai că a alerga dintr-un spital în altul, dintr-un colț sau altul al orașului nu rezolvă nimic, dar se pierde informație medicală și există chiar riscul unor eșecuri, începând cu diagnosticul și terminând cu tratamentul.
În momentul de față, în România sunt câteva platforme medicale, cel puțin în stadiul embrionar și cu posibilități de dezvoltare.
Despre asta vom vorbi în majoritatea emisiunilor din acest an și adaug la asta faptul că repeziciunea cu care apar noi medicamente și noi procedee terapeutice cu care se schimbă rezultatele în boli unele dintre ele cu care ne obișnuiserăm că sunt fatale și bolnavii au puține șanse, iată că lucrurile se schimbă, necesită o rapiditate similară a modalităților de informare a publicului.
Nu rareori am întâlnit situații în care pacienți care puteau să beneficieze de o anumită metodă nu știau că există. Ne propunem să ținem pasul cu această viteză cu care se schimbă lucrurile în medicină și să-i informăm la timp pe cei care ne urmăresc emisiunea", a spus prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical.
Cum arătau salonul de spital și salvarea acum câțiva ani. Vâlcu: Aud voci care spun nu se schimbă nimic. Uite, au crescut bugetele de sănătate, dar nu s-a schimbat nimic
Astfel, Val Vâlcu a subliniat faptul că deși majoritatea oamenilor acuză că în sistemul de sănătate nu s-a făcut absolut nimic și nu se schimbă nimic, schimbările sunt evidente, atât în ceea ce privește modul în care arată saloanele spitalelor în prezent, modul în care arată ambulanțele în prezent, dar și dotările pe care le au acum unitățile medicale.
"În ceea ce privește evoluția din România, da, aud voci care spun: nu se schimbă nimic. Uite, au crescut bugetele de sănătate, dar nu s-a schimbat nimic. Asta spune cei care nu au văzut cum era de la dotare la baza de investigații de tratament al spitalelor. Salonul de spital la unui dintre marile spitale din centrul Capitalei avea ca dotare un perfuzor și un pat, până să înceapă reconstrucția și dotarea acelui spital a fost unul dintre primele proiecte de recapacitare a medicinei românești.
Asta aveau. Mai era un defibrilator între două secții, mergeai de la Chirurgie la Interne, după caz. Era un defibrilator portabil și undeva, la subsol cred, era Radiologia. În rest, bisturiul, ca în Vestul Sălbatic. (...)
Tot pentru cei care spun că nu s-a schimbat nimic, acum câțiva ani, salvarea nu avea nimic. Era doar targa și un scăunel pentru însoțitor, pentru eventual asistent", a spus Val Vâlcu, în emisiunea Academia de Sănătate de la DC Medical.
Cum au apărut Spitalele de Urgență. Povestea șoferului de taxi care a schimbat sistemul medical
Mai mult, Val Vâlcu a povestit cum a apărut Spitalul de Urgență și cum povestea unui șofer de taxi a făcut o schimbare majoră în sistemul medical românesc.
"Apropo de nevoia de platforme medicale, cu servicii integrate, aș aminti cazul unui șofer de taxi, în 1993, un șofer de taxi este bătut de clienți. Ajunge la Spitalul Floreasca, este consultat, tensiunea cam mică, sângera din cauza traumatismului, îl trimite la Colțea, la ORL. E urcat în salvare, merge la Colțea, i se face tamponament nazal posterior, pentru că nu era o hemoragie importantă.
Totuși, omul amețea, tensiunea scădea, deci înseamnă că are o lovitură la cap și trebuie trimis la Spitalul Bagdasar Arseni, la Spitalul 9 pe vremea aceea.
Este urcat în salvare și moare pe drum. Când ajunge, se constată că are o ruptură de splină. Presa, a doua zi: a murit, plimbat între spitale, nu s-a putut pune un diagnostic.
Ce diferă de azi, când trebuie găsit și sancționat vinovatul? Atunci s-a constat o deficiență de sistem și au fost puse bazele Spitalelor de Urgență. S-au preluat experiențe din străinătate. În cazul Spitalului Floreasca, directorul Alexandru Bucur a semnat un protocol cu Spitalul din Zürich și cei care văd un ceas elvețian la camera de gardă să știe că e parte din programul de colaborare cu Spitalul de Urgență din Zürich.
Încet, încet, s-a răspândit acest concept și în țară. Spitalele Județene să fie de Urgență și să aibă toate specialitățile: neurologie, ORL și tot ce e necesar pentru o intervenție de acest tip. Asta a fost prima noastră luare de contact cu acest concept de platformă medicală", a povestit Val Vâlcu.
Coridor subteran de la Fundeni. La ce ajută un coridor subteran sau suprateran în spitale
Platformele medicale sunt necesare pentru pacienți, iar Spitalul Clinic Fundeni este unul dintre exemple. De asemenea, potrivit prof. dr. Irinel Popescu, și la Iași există o astfel de platformă medicală care facilitează serviciul complet și de calitate în domeniul sănătății.
"La Fundeni am remarcat că există un coridor subteran care leagă Institutul pentru Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu de Spital", a spus Val Vâlcu.
"Este un deziderat care nu înțeleg de ce nu se dezvoltă mai repede în România și îmi vine în minte un exemplu pe care l-am mai dat de multe ori. În timpul stagiului meu la Pittsburgh plecam de acasă, dintr-un cămin care aparținea spitalului și Universității, în costumul de sală de operație. Treceam prin trei spitale și peste vreo 3 străzi. Era un pasaj deasupra, mai ieftine și mai ușor de făcut.
În România am găsit un singur exemplu de acest tip, la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași, al cărui director fusese la un stagiu în Occident și a văzut că există așa ceva. Aceste coridoare, fie ele subterane, fie supraterane, au rolul să funcționalizeze noțiunea de platformă medicală și bolnavul să nu iasă afară.
Cu acest coridoare, e o problemă pe care am pus-o la modul foarte serios la Fundeni, funcționalizează clădirile între ele", a spus Irinel Popescu.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
