Planul de Redresare și Reziliență al României se constituie într-un document strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.
PNRR are la bază 6 piloni principali:
1. Tranziția verde
2. Transformarea digitală
3. Creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii
4. Coeziunea socială și teritorială
5. Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională
6. Politici pentru Noua Generație.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României prevede 507 jaloane și ținte legate de reformele și investițiile asumate. Un pachet robust de 107 investiții și mai mult de 50 de reforme vor contribui la abordarea eficientă a recomandărilor specifice de țară și la consolidarea potențialului de creștere economică.
"O reformă care e în PNRR se referă la gestionarea resursei umane, felul în care noi, în sănătate, teoretic ar trebui să avem un registru prospectiv: în 2030 - care este deficitul de medici pe specialități, pe care-i nevoia pe specialități, adică să am o coerență în ceea ce privește, de exemplu, locurile care le scot la Rezidențiat pe specialități, cu nevoia de peste 10 ani, peste 15 ani, pentru că și nevoia medicală și povara de boală nu e fixă", a declarat medicul Adrian Wiener, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul emisiunii "Dezbateri în sănătate".
"Și alegerile medicilor înregistrează fluctuații. Ați văzut că la Rezidențiat nu au fost alese specialități chirurgicale, neonatologie, ATI, lucruri deficitare în România", a intervenit Val Vâlcu.
"Atunci trebuie găsite, evident, și formule de stimulare cumva a acestei alegeri", a completat Adrian Wiener.
Medicii primesc sporuri în funcție de specialitatea aleasă: Unii primesc 75%, alții 100%, alții 15%
"Salariile nu sunt diferite în spitale. Sporurile însă sunt. Anumite specialități beneficiază de sporuri mai mari. Dacă există o logică a acestor sporuri, unele sunt de 75%, unele de 100%, altele de 15%.
Radiologia nu mai are spor, pentru că medicul nu mai este. Toți medicii din radiologie poartă acele acele dozimetre care nu au mai depășit de ani de zile doza de încărcare, pentru că ele sunt digitale. Aparatele sunt foarte focalizate și nu mai expus. Radiologia poate nu-i cel mai bun exemplu. În schimb, anatomia patologică, formoalele... ar trebui.
Există soluții noi de conservare, dar nu se folosesc soluții mai puțin toxic, mai puțin toxice pentru personal. Tebuie identificate riscuri permanente, riscuri care pot fi ameliorate", a spus Adrian Wiener.
Specialitățile medicale pe cale de dispariție în România: Criză majoră!
În România, unele specialități medicale se confruntă deja cu o criză majoră.
"Deja avem criza majoră din medicina de familie. Avem 600 - 700 de localități care nu sunt acoperite cu medici de familie.
Vârsta medie a medicului de familie în România este undeva la 55 de ani", a mai spus medicul Adrian Wiener.
Alexiu, semnal de alarmă: În 10 ani nu veți mai vedea rețete compensate, nu veți mai fi vaccinați, operați, consultați. NU va mai avea cine!
Sandra Alexiu, preşedinte al Asociației Medicilor de Familie București - Ilfov, membru al Societății Române de Microbiologie și membru al Societății Europene pentru boli infecțioase pediatrice (ESPID) a transmis un semnal de alarmă în urma ultimelor rezultate ale examenului de rezidențiat.
Medicul Sandra Alexiu a publicat și lista locurilor rămase neocupate.
Pe scurt, în cifre, rezidențiatul 2022 a însemnat:
- Medicină generală: Din 5.965 înscriși, au promovat 4.353. Au avut la dispoziție 4500 de locuri și 231 de posturi
- Medicină dentară: Din 2.159 de înscriși, au promovat 1.402. Au fost 621 de locuri/posturi.
- Farmacie: Din 2.206 înscriși, au promovat 1705. Au fost 508 locuri/posturi.
"În lipsa strategiilor viabile și în ciuda exodului medicilor, pare ca nimănui nu îi pasă ce se va întâmpla cu sănătatea românilor.
E trist că au rămas neocupate 625 de locuri, medicina nu mai e o atracție pentru tineri, iar cei care aleg totuși, doresc specialități care să ii poată propulsa în specialități bine plătite sau ușor de ales pentru alte țări.
Nu voi comenta dezastrul de la chirurgie sau medicina de urgență, dar dacă e să vorbim despre medicina de familie, nu trebuie să se mire nimeni că am ajuns aici.
Cu o finanțare sub orice critică și o minimizare a specialității în formă continuată, cu o desconsiderare de neacceptat a medicilor care au rămas în cabinete și pe fondul unei neimplicări aproape complete a consiliilor locale, mai ales în rural, să nu ne mirăm că nu mai vin medicii în cabinete.
În zece ani nu veți mai vedea nici rețete compensate, nici prețioasele trimiteri fără de care unii nu mai pot respira, nu veți mai fi vaccinați, operați sau consultați, că nu va mai avea cine să facă toate astea", spune Sandra Alexiu.
Președintele Societății Medicilor Rezidenți: "Ca medic ar trebui să gândești, nu doar să memorezi"
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
