Aproximativ 57 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demență. În timp ce majoritatea cazurilor de demență sunt diagnosticate la adulții în vârstă, aproximativ 7% din cazuri apar la persoane sub 65 de ani.
Acest număr ar putea fi chiar mai mare, deoarece demența cu debut tânăr continuă să fie subrecunoscută, potrivit Reuters.
Acest lucru înseamnă că multe persoane ar putea să nu beneficieze de sprijinul de care au nevoie.
Iată cinci motive pentru care demența cu debut precoce rămâne subrecunoscută
1. Demența este de obicei asociată cu vârsta înaintată
Când auziți cuvântul „demență”, vă imaginați o persoană sub 65 de ani? În timp ce demența este de obicei asociată cu adulții mai în vârstă, afecțiunea nu discriminează în funcție de vârstă. De fapt, oricine (chiar și copiii) poate fi diagnosticat cu diferite forme de demență.
Dar această presupunere comună înseamnă că multe persoane mai tinere nu solicită un diagnostic de la medicul lor, deoarece mulți nu presupun că demența ar putea fi cauza oricăruia dintre simptomele pe care le experimentează.
De asemenea, medicii adesea nu iau în considerare posibilitatea ca o persoană tânără să sufere de demență. Multe persoane diagnosticate cu demență cu debut tânăr au avut inițial simptome ignorate. Unii medici au arătat chiar puțină preocupare pentru experiențele lor. De asemenea, nu este neobișnuit ca adulților tineri să li se spună că sunt „prea tineri” pentru a avea demență.
Prin urmare, nu este surprinzător faptul că aceste experiențe duc la frustrare, pacienții și familiile lor simțindu-se neauziți și neglijați de sistemul de sănătate.
Înțelegerea greșită că demența este o boală a adulților mai în vârstă lasă persoanele cu demență cu debut tânăr să lupte pentru a fi auzite.
2. Simptomele sunt diferite
Demența este cel mai adesea legată de pierderea memoriei pe termen scurt. Cu toate acestea, cogniția (care cuprinde toate procesele noastre mentale, de la gândire la percepție) este foarte complexă. Din acest motiv, demența poate duce la o mare varietate de simptome - cum ar fi modificări ale personalității și ale limbajului, dificultăți în recunoașterea obiectelor, judecarea distanțelor sau coordonarea mișcărilor și chiar halucinații și iluzii.
În comparație cu demența la adulții mai în vârstă, persoanele cu demență la debut tânăr sunt mai susceptibile de a prezenta simptome, altele decât pierderea memoriei, ca primele semne ale afecțiunii. De exemplu, cercetările arată că pentru aproximativ o treime dintre persoanele cu boala Alzheimer cu debut tânăr, cele mai timpurii simptome pe care le-au avut au fost probleme de coordonare și modificări ale vederii.
3. Cauze mai rare ale demenței
Demența este un termen generic care înglobează o serie de afecțiuni ale creierului care cauzează toate probleme de cunoaștere. La adulții în vârstă, cea mai frecventă cauză a demenței este boala Alzheimer - reprezentând 50-75% din cazuri. Însă la persoanele sub 65 de ani, doar aproximativ 40% din cazurile de demență pot fi atribuite bolii Alzheimer.
În schimb, demența cu debut precoce tinde să fie cauzată de afecțiuni neurodegenerative mai rare, cum ar fi demențele frontotemporale. Demențele frontotemporale afectează doar aproximativ una din 20 de persoane diagnosticate cu demență. Aceste afecțiuni afectează părți ale creierului responsabile de personalitate, comportament, limbaj, vorbire și funcționare executivă.
De exemplu, afazia progresivă primară este un tip de demență frontotemporală. Această afecțiune afectează aproximativ trei persoane din 100 000. Afazia progresivă primară modifică în principal capacitatea unei persoane de a comunica și de a înțelege vorbirea.
Demențele secundare sunt, de asemenea, mai frecvente la persoanele cu demență cu debut tânăr. Acestea sunt demențe cauzate de o altă afecțiune medicală, boală (cum ar fi boala Huntington sau o tumoră cerebrală) sau factor extern (cum ar fi o infecție virală, abuzul de substanțe sau un traumatism cranian).
Recunoașterea acestor forme mai rare de demență este în creștere - în parte datorită celebrităților precum Fiona Phillips, Pauline Quirke și Terry Jones, care au făcut publice experiențele lor. Cu toate acestea, opțiunile de tratament și gestionarea simptomelor sunt încă mult mai puțin cunoscute în cazul acestor forme mai rare de demență. Demențele mai rare sunt, de asemenea, legate de simptome atipice, care adesea trec neobservate. Acest lucru prelungește procesul de diagnosticare.
4. Simptomele se suprapun cu alte afecțiuni
Simptomele demenței cu debut tânăr se suprapun considerabil cu cele frecvente în anumite afecțiuni psihice, cum ar fi tulburarea bipolară, psihoza, depresia și anxietatea. Simptomele pot include, de asemenea, apatie, sentimente de panică, iritabilitate, halucinații și iluzii.
Simptomele timpurii ale demenței cu debut precoce pot fi, de asemenea, diagnosticate greșit ca menopauză la femei, precum și ca o perioadă de epuizare.
Desigur, nu toți cei care se confruntă cu aceste simptome vor avea demență cu debut la vârste fragede. Dar este important să creștem gradul de conștientizare cu privire la suprapunerea simptomelor pentru a face procesul de diagnosticare mai ușor pentru cei care au.
5. Experiențele diferă de la o persoană la alta
Tipul și severitatea simptomelor unei persoane pot varia din cauza unei varietăți de factori - cum ar fi sănătatea fizică, mediul social și chiar nivelul de stres. Toate acestea conduc la o variabilitate semnificativă în modul în care este experimentată demența.
Rezerva cognitivă a unei persoane (capacitatea creierului de a menține o bună funcționare cognitivă în pofida leziunilor sau a modificărilor cerebrale) afectează, de asemenea, experiența acesteia în ceea ce privește simptomele demenței și modul în care face față acestora. Unele persoane se pot adapta mai bine, bazându-se pe rețele de sprijin puternice, pe rezistența psihologică sau pe propriile strategii personale de adaptare pentru a depăși aceste provocări.
Împreună, toți acești factori pot face dificilă recunoașterea simptomelor demenței cu debut precoce, în special în stadiile incipiente.
Nevoia de sensibilizare
Recunoașterea insuficientă a demenței cu debut precoce este semnificativă. Aceasta contribuie la lipsa de resurse, de îngrijire și consiliere specializată, de sprijin adecvat și de diagnostic precoce pentru persoanele cu demență cu debut precoce. Cu toate că situația se îmbunătățește, este încă necesară o mai mare sensibilizare cu privire la experiența demenței la adulții tineri - mai ales având în vedere că cercetările arată că progresia declinului cognitiv este mai pronunțată la adulții tineri.
Dacă vă îngrijorează faptul că dumneavoastră sau un membru al familiei prezentați semne de demență, este important să discutați despre simptome și să solicitați sprijin din timp. De asemenea, puteți contacta organizațiile locale de sprijin pentru demență, cum ar fi Alzheimer Scotland, Dementia UK și Alzheimer Society, care vă pot oferi informații, resurse și îndrumări privind opțiunile de sprijin.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
