Cerebelul este o parte a creierului care joacă un rol vital în majoritatea mișcărilor fizice, inclusiv în mișcările ochilor. Problemele cu cerebelul pot duce la dificultăți de coordonare, oboseală și alte provocări.
Această parte a creierului ajută o persoană să conducă, să arunce o minge sau să meargă prin cameră.
Problemele cu cerebelul sunt rare și implică în principal dificultăți de mișcare și coordonare.
Acest articol explică anatomia, funcțiile și posibilele tulburări ale cerebelului. De asemenea, va oferi sfaturi pentru a păstra sănătatea creierului.
Anatomia creierului
Creierul este un organ complex. Acesta are trei părți principale: creierul, trunchiul cerebral și cerebelul.
Cerebelul este partea inferioară-spate a creierului. Reprezintă doar aproximativ 10% din greutatea totală a creierului, dar conține până la 80% din toți neuronii din creier.
Cortexul cerebral
Cortexul cerebral este stratul cel mai exterior al creierului sau al materiei cenușii acestuia. La om, această materie cenușie are o suprafață neuniformă, cu multe pliuri. Crestele numite grile și văile, sau pliurile, numite sulci, contribuie la creșterea suprafeței cortexului cerebral. Acesta participă la nivelurile superioare de gândire și acțiune.
Este cea mai mare parte a creierului și acoperă partea din față, partea superioară și partea superioară din spate a organului. Patru lobi alcătuiesc creierul, fiecare îndeplinind o sarcină diferită.
- Lobul frontal: Acesta se află în partea din față și de sus a creierului. Este responsabil pentru cele mai înalte niveluri ale gândirii și comportamentului uman, cum ar fi planificarea, judecata, luarea deciziilor, controlul impulsurilor și atenția.
- Lobul parietal: Acest lob se află în spatele lobului frontal. Acest lob preia informațiile senzoriale și ajută individul să înțeleagă poziția sa în mediul înconjurător.
- Lobul temporal: Un lob situat în partea inferioară din față a creierului. Acest lob are legături puternice cu memoria vizuală, limbajul și emoțiile.
- Lobul occipital: Acesta se află în partea din spate a creierului. Lobul occipital procesează intrările vizuale de la ochi.
Trunchiul cerebral
Trunchiul cerebral este porțiunea inferioară a creierului. Se află sub cerebel și se conectează la măduva spinării. Trunchiul cerebral însoțește creierul în promovarea funcțiilor fizice și mentale complete.
Trunchiul cerebral gestionează funcțiile automate vitale, cum ar fi respirația, circulația, somnul, digestia și înghițirea. Acestea sunt procesele involuntare controlate de sistemul nervos autonom. Trunchiul cerebral controlează, de asemenea, reflexele.
Funcția cerebelului
Cerebelul are mai multe funcții referitoare la mișcare și coordonare, inclusiv:
- Menținerea echilibrului: Cerebelul are senzori speciali care detectează schimbările de echilibru și de mișcare. Acesta trimite semnale pentru ca organismul să se adapteze și să se miște.
- Coordonarea mișcărilor: Majoritatea mișcărilor corpului necesită coordonarea mai multor grupe de mușchi. Cerebelul cronometrează acțiunile mușchilor astfel încât corpul să se poată mișca fără probleme.
- Vederea: Cerebelul coordonează mișcările ochilor.
- Învățarea motrică: Cerebelul ajută organismul să învețe mișcările care necesită practică și reglaj fin. De exemplu, cerebelul joacă un rol în învățarea mersului pe bicicletă sau a cântat la un instrument muzical.
- Alte funcții: Cercetătorii cred că cerebelul are un anumit rol în gândire, inclusiv în procesarea limbajului și a stării de spirit. Cu toate acestea, descoperirile privind aceste funcții nu au fost încă explorate pe deplin.
Tulburări
Ca urmare a relației strânse dintre cerebel și mișcare, cele mai frecvente semne de tulburare cerebelară implică o perturbare a controlului muscular.
Simptomele sau semnele includ:
- Lipsa controlului și a coordonării musculare
- Dificultăți în ceea ce privește mersul și mobilitatea
- Dificultăți de vorbire sau dificultăți de vorbire
- Mișcări anormale ale ochilor
Există multe tulburări ale cerebelului, printre care:
- Toxine
- Anomalii genetice
- Infecție
- Cancer
Ataxie
Principalul simptom al disfuncției cerebelului este ataxia.
Ataxia este o pierdere a coordonării și controlului muscular. O problemă subiacentă a cerebelului, cum ar fi un virus sau o tumoare cerebrală, poate provoca aceste simptome. Pierderea coordonării este adesea primul semn al ataxiei, iar dificultățile de vorbire urmează la scurt timp după aceea.
Alte simptome includ:
- Vedere încețoșată
- Dificultăți de înghițire
- Oboseală
- Dificultăți în ceea ce privește controlul precis al mușchilor
- Modificări ale dispoziției sau ale gândirii
Mai mulți factori pot provoca ataxie, printre care:
- Genele
- Otrăvuri care deteriorează creierul
- Accident vascular cerebral
- Tumori
- Traumatism cranian
- Scleroză multiplă
- Paralizie cerebrală
- Varicela și alte infecții virale
Uneori, ataxia este reversibilă atunci când cauza de bază poate fi tratată. În alte cazuri, ataxia se rezolvă fără tratament.
Ataxie prin toxine
Cerebelul este vulnerabil la otrăvuri, acestea deteriorează celulele nervoase din cerebel, ducând la ataxie.
Următoarele toxine ar putea provoca ataxie:
- Alcool
- Anumite medicamente
- Metale grele, inclusiv mercur și plumb
- Solvenți, cum ar fi diluanții de vopsea
Consumul de alcool este cea mai frecventă cauză de ataxie toxică.
Tulburări de ataxie
Tulburările de ataxie sunt afecțiuni degenerative. Ele pot fi fie genetice, fie sporadice.
O mutație genetică determină ataxia genetică sau ereditară. Există mai multe mutații diferite și tipuri.
Aceste tulburări sunt rare; chiar și cel mai comun tip, ataxia Friedreich, afectează doar 1 din 40.000 de persoane.
Ataxia sporadică este un grup de tulburări degenerative ale mișcărilor pentru care nu există dovezi de moștenire. Această afecțiune progresează de obicei lent și poate evolua spre atrofia multiplă a sistemului.
Ea prezintă o serie de simptome, printre care:
- Leșin
- Probleme cu ritmul cardiac
- Pierderea controlului vezicii urinare
Aceste tulburări se agravează, de obicei, în timp. Nu există un tratament specific pentru a calma sau rezolva simptomele, cu excepția cazurilor de ataxie în care cauza este o deficiență de vitamina E.
Există mai multe dispozitive care pot ajuta persoanele cu ataxie ireversibilă, cum ar fi bastoane și computere specializate pentru a sprijini mobilitatea, vorbirea și controlul precis al mușchilor.
Ataxie virală
Un virus poate provoca ataxie, deși acest lucru este rar.
Printre virusurile care pot provoca ataxie se numără:
- Varicela
- Virusul Coxsackie
- HIV
Ataxie cauzată de accident vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral este o scădere sau o blocare a alimentării cu sânge a creierului. Doar în jur de 1-4% de accidente vasculare cerebrale se produc în cerebel.
În afară de ataxie, un cheag sau o hemoragie în cerebel poate provoca următoarele:
- Dureri de cap
- Amețeli
- Greață
- Vărsături
Tratarea accidentului vascular cerebral ar putea rezolva ataxia. Terapia ocupațională și terapia fizică pot ajuta la gestionarea oricărei leziuni permanente.
Tumoare la nivelul cerebelului
Tumorile sunt celule anormale care pot crește în creier sau pot migra acolo dintr-o altă parte a corpului. Aceste tumori ar putea fi benigne și să nu se răspândească prin corp. Tumorile maligne cresc și se răspândesc, conducând la cancer.
Simptomele unei tumori la nivelul cerebelului includ:
- Durere de cap
- Vărsături fără greață
- Ataxie
- Dificultăți de coordonare
Diagnosticul și tratamentul vor varia în funcție de vârstă, de starea generală de sănătate, de evoluția bolii, de perspectivele potențiale și de alți factori.
Cum protejăm cerebelul
Păstrarea sănătății generale a creierului este cea mai bună modalitate de a evita deteriorarea cerebelului.
Reducerea riscului de accident vascular cerebral, de leziuni cerebrale și de expunere la otrăvuri poate ajuta la prevenirea unor forme de ataxie.
- Renunțarea la fumat: Fumatul crește riscul de accident vascular cerebral prin îngroșarea sângelui și creșterea tensiunii arteriale.
- Limitarea consumului de alcool: Cantitățile mari de alcool pot afecta cerebelul. De asemenea, alcoolul ridică tensiunea arterială, ceea ce crește riscul de accident vascular cerebral.
- Exerciții fizice: Activitatea fizică regulată aduce beneficii inimii și vaselor de sânge și reduce riscul de accident vascular cerebral. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) recomandă 2,5 ore de exerciții fizice pe săptămână.
- Protejarea capului: Purtarea centurii de siguranță, a căștilor de protecție și remedierea pericolelor de siguranță din casă reduc riscul unei leziuni cerebrale. Oamenii ar trebui să ia măsuri pentru a preveni căderile. Părinții ar trebui, de asemenea, să se asigure că copiii nu au acces la balcoane sau la scările de incendiu.
- Evitați manipularea plumbului: Companiile de construcții nu mai folosesc plumb, dar casele mai vechi ar putea avea țevi și vopsea din plumb. Oamenii ar trebui să mențină casele curate de praful care ar putea conține plumb și să împiedice copiii să se joace în sol.
Consultația și managementul regulat pot ajuta la limitarea restricțiilor fizice ale ataxiei genetice.
Cerebelul este una dintre cele trei secțiuni principale ale creierului. Acesta se află în partea inferioară din spate a creierului, sub, partea din spate a cerebelului și în spatele trunchiului cerebral. Reprezintă doar aproximativ 10% din greutatea creierului, dar conține până la 80% din toți neuronii.
Cerebelul este responsabil în principal pentru controlul mușchilor, inclusiv pentru echilibru și mișcare. De asemenea, joacă un rol în alte funcții cognitive, cum ar fi procesarea limbajului și memoria.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
