Persoanele vârstnice care s-au infectat cu COVID sunt mai predispuse la a dezvolta demență. Vaccinările comune ar putea fi o modalitate de a reduce riscul de a dezvolta demență, arată ultimele studii. Unul din nouă americani cu vârste de peste 65 de ani a avut boala Alzheimer în 2022, iar mulți alții au fost afectați indirect ca îngrijitori, furnizori de servicii medicale și contribuabili.
Vezi și: Andra, diagnostic. Artista a ajuns la spital. Cu ce afecțiune s-a confruntat cântăreața
Demența, boală fără leac
În prezent, nu există nici un leac - tratamentele disponibile se concentrează în primul rând pe prevenire prin încurajarea factorilor de protecție, cum ar fi exercițiile fizice și dieta sănătoasă, și reducerea factorilor agravanți, cum ar fi diabetul și hipertensiunea arterială.
Infecțiile virale sunt factori agravanți pentru apariția demenței. Cercetătorii au identificat că anumite virusuri, cum ar fi virusul herpes simplex de tip 1 (HSV-1, care provoacă răni reci), virusul varicelo-zosterian (VZV, care provoacă varicela și zona zoster) și SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19) pot duce la un risc mai mare de boală Alzheimer și demență în urma infecției.
Imaginind cum și când aceste virusuri contribuie la boală ar putea ajuta oamenii de știință să dezvolte noi terapii pentru a preveni demența. Cu toate acestea, cercetătorii nu au reușit să detecteze în mod constant virușii suspecți în creierul persoanelor care au murit de Alzheimer.
Deoarece procesul bolii Alzheimer poate începe cu zeci de ani înainte de simptome, unii cercetători au propus ca virușii să acționeze devreme într-un mod "hit-and-run". Ele declanșează o cascadă de evenimente care duc la demență.
Cu alte cuvinte, în momentul în care cercetătorii analizează creierul pacientului, orice componente virale detectabile au dispărut, iar legătura de cauzalitate este dificil de stabilit.
Concentrându-se pe cel mai vulnerabil punct de intrare în creier, nasul, cercetătorii au descoperit o rețea genetică care oferă dovezi ale unui răspuns viral robust.
Concentrarea pe sistemul olfactiv
Multe dintre virusurile implicate în demență, inclusiv herpesvirusurile și virusul care provoacă COVID-19, intră în nas și interacționează cu sistemul olfactiv.
Sistemul olfactiv este bombardat constant cu mirosuri, poluanți și agenți patogeni. Particulele inhalate prin nări se leagă de celulele receptorilor olfactivi specifice din țesutul care căptușește cavitatea nazală.
Acești receptori trimit mesaje către alte celule din ceea ce se numește becul olfactiv, care acționează ca o stație de releu care transmite aceste mesaje pe nervii lungi ai tractului olfactiv. Aceste mesaje sunt apoi transferate în zona creierului responsabilă de învățare și memorie, hipocampul.
Hipocampul joacă un rol critic atribuind informații contextuale mirosurilor, cum ar fi pericolul cauzat de mirosul urât de propan sau confortul cauzat de mirosul de lavandă. Această zonă a creierului este, de asemenea, dramatic afectată în boala Alzheimer, provocând deficite devastatoare de învățare și memorie.
Pentru circa 90% din pacienții diagnosticați cu Alzheimer, pierderea mirosului este un semn precoce de boală. Mecanismul care duce la pierderea mirosului în boala Alzheimer este relativ necunoscut.
La fel ca mușchii care se atrofiază din cauza lipsei de utilizare, privarea senzorială este gândită să ducă la atrofia regiunilor creierului care se specializează în interpretarea informațiilor senzoriale. Aportul senzorial puternic în aceste regiuni este esențial pentru menținerea sănătății generale a creierului, notează Science Alert.
Inflamația olfactivă și boala Alzheimer
Cercetătorii cred că infecțiile virale pe tot parcursul vieții sunt pot oferi un răspuns în ceea ce privește terapiile pentru boala Alzheimer. Pentru a testa această idee, aceștia au folosit tehnologii emergente, de ultimă generație, pentru a investiga rețelele de ARNm și proteine ale sistemului olfactiv al pacienților cu boala Alzheimer.
Organismul folosește ARNm, care este transcris din ADN, pentru a traduce materialul genetic în proteine. Organismul folosește secvențe specifice de ARNm pentru a produce o rețea de proteine care sunt folosite pentru a lupta împotriva anumitor virusuri.
În unele cazuri, organismul continuă să activeze aceste căi chiar și după ce virusul este eliminat, ceea ce duce la inflamații cronice și leziuni tisulare. Identificarea secvențelor de ARNm și a rețelelor de proteine prezente el poate permite să deducă, într-o anumită măsură, dacă organismul a răspuns la un agent patogen viral la un moment dat.
Anterior, secvențierea ARNm în probele de țesut a fost dificilă, deoarece moleculele se degradează foarte repede. Cu toate acestea, noua tehnologie abordează în mod specific această problemă prin măsurarea subsecțiunilor mici de ARNm la un moment dat, în loc să încerce să reconstruiască întreaga secvență de ARNm simultan.
Cercetătorii au folosit această tehnologie pentru a secvenția ARNm de bulb olfactiv și probe de tract olfactiv de la șase persoane cu Alzheimer familial, o formă moștenită a bolii, și șase persoane fără Alzheimer. Aceștia s-au concentrat pe boala Alzheimer în rândul familiilor, deoarece există o variabilitate mai mică în boală decât în afecțiunile sporadice, sau nonfamiliale, forma bolii, care poate rezulta dintr-o serie de factori individuali și de mediu diferite.
În probele familiale de Alzheimer, cercetătorii au găsit o expresie genetică modificată care indică semne ale unei infecții virale anterioare în bulbul olfactiv, precum și răspunsuri imune inflamatorii în tractul olfactiv. De asemenea, aceștia au descoperit niveluri mai ridicate de proteine implicate în demielinizare în tractul olfactiv al probelor familiale de Alzheimer decât în cele aleatorii.
Mielina este un strat gras protector în jurul nervilor care permite impulsurilor electrice să se miște rapid și fără probleme dintr-o zonă a creierului în alta. Deteriorarea mielinei blochează transducția semnalului, ducând la afectarea comunicării neuronale și, prin extensie, la neurodegenerare.
Pe baza acestor constatări, cercetătorii consideră că infecțiile virale și inflamația și demielinizarea rezultate în cadrul sistemului olfactiv pot perturba funcția hipocampului prin afectarea comunicării de la bulbul olfactiv. Acest scenariu ar putea contribui la neurodegenerarea accelerată observată în boala Alzheimer.
Vezi și: Atacul de cord, semnul din talpă la care să fii atent. Medic: Există ceva diabolic
Implicații pentru sănătatea pacienților
Datele epidemiologice susțin rolul infecțiilor virale în dezvoltarea bolii Alzheimer. De exemplu, virusul varicelo-zosterian este legat de un risc de aproape trei ori de a dezvolta demență în termen de cinci ani de infecție pentru pacienții cu o erupție cutanată zona zoster.
Un raport recent a constatat, de asemenea, un risc crescut de aproape 70% de a fi diagnosticat cu Alzheimer în termen de un an de la un diagnostic COVID-19 pentru persoanele de peste 65 de ani.
Aceste studii sugerează că vaccinarea poate fi o măsură potențială pentru prevenirea demenței. De exemplu, vaccinarea împotriva virusului gripei sezoniere și herpes zoster este asociată cu un risc redus de până la 29% și, respectiv, 30% de a dezvolta demență.
Cercetări suplimentare care investighează modul în care infecțiile virale pot declanșa neurodegenerarea ar putea ajuta la dezvoltarea de medicamente antivirale și vaccinuri împotriva virusurilor implicate în boala Alzheimer.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
