COVID-19 pare să aibă o legătură cu apariția demenței, motiv pentru care există o îngrijorare în rândul oamenilor de știință.
Pentru cei mai mulți, COVID-19 provoacă câteva zile de simptome ușoare până la moderate, dar alții resimt efectele timp de câteva luni. Unele dintre aceste efecte sunt neurologice, ceea ce îi determină pe oamenii de știință să se întrebe dacă COVID-19 ar putea crește riscul de demență. Potrivit Medical News Today, care a analizat dovezile și a vorbit cu experți, a reieșit faptul că multe dintre infecțiile cu virusuri respiratorii au fost asociate cu sechele neurologice și psihiatrice.
Astfel, de la începutul pandemiei COVID-19, din martie 2020, în întreaga lume, peste 425 de milioane de persoane au fost confirmate ca infectate cu SARS-CoV-2, iar la nivel global, aproape 6 milioane de persoane au murit din cauza sau cu această infecție.
Long COVID-19, simptomele bolii sunt prelungite pe o perioadă mult mai lungă
Pentru majoritatea, atunci când infecția SARS-CoV-2 duce la COVID-19, simptomele sunt ușoare sau moderate. Dar pentru unii, simptomele bolii sunt prelungite. Experții au descris această problemă, long COVID, ca fiind ”nerecuperarea (n.r. - timp de) mai multe săptămâni sau luni după începerea simptomelor care sugerau COVID, indiferent dacă au fost testat sau nu”.
Astfel, simptomele long COVID pot varia, însă unele dintre ele sunt comune COVID-19, cum ar fi oboseală, dificultăți de respirație, tuse și dureri articulare. Alte infecții cu virusuri respiratorii au fost asociate cu sechele neurologice și psihiatrice. Autorii unui alt studiu au observat că ”numeroase virusuri respiratorii pot infecta celulele sistemelor nervoase periferice și centrale, pot declanșa cascade inflamatorii și pot provoca direct și indirect diverse manifestări neurologice”.
Mai mult decât atât, se pare că COVID-19 nu face excepție, multe persoane raportând simptome neurologice după infecții cu SARS-CoV-2. Aceste simptome pot include: ceață cerebrală, o capacitate redusă de a gândi clar, anxietate, dificultăți de memorie și de concentrare, dificultăți de somn, modificări ale dispoziției.
Experții investighează acum modul în care COVID-19 ar putea afecta funcția neurocognitivă și dacă poate crește riscul de demență.
COVID-19 și sistemul nervos
Noul coronavirus are, de obicei, acces în organism prin intermediul picăturilor care intră în nas sau în gură. De acolo, virusul se deplasează spre gât. Acesta poate ajunge apoi la plămâni și la alte organe și, conform diferitelor studii, poate pătrunde în sistemul nervos.
Bariera hemato-encefalică împiedică majoritatea virusurilor să pătrundă în creier. Astfel, unele studii au investigat dacă efectele neurologice ale COVID-19 provin fie din invazia virală a sistemului nervos central, fie din efectele sistemice a infecției.
O analiză sugerează că ambele pot apărea în paralel. În cazul infecțiilor grave, privarea de oxigen și o furtună de citokine pot deteriora bariera hematoencefalică și permite SARS-CoV-2 să pătrundă în creier.
O altă recenzie susține acest lucru, sugerând că SARS-CoV-2 poate întrerupe bariera hemato-encefalică sau infecta neuronii periferici, apoi poate intra în sistemul nervos central. De altfel, există tot mai multe dovezi că COVID-19 poate provoca leziuni neurologice, iar o revizie din 2020 a observat că ”se anticipează că Covid-1 va avea efecte și asuprea sistemului nervos pe termen lung”, mai arată Medical News Today.
Vezi și: Sănătatea MINTALĂ se poate asocia cu demența târzie, dar NU o cauzează
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
