Corneea, asemănătoare unei lentile, are rolul de a proteja ochiul și de a focaliza lumina, astfel încât aceasta să ajungă la nivelul retinei. ”Lentila” umană are o structură organizată pe mai multe strauri importante,fiecare având rolul său, așezate de la exterior spre interior astfel: epiteliul, membrana lui Bowman, stratul stromal, stratul Pre-Descemet și endoteliul.
În cazul în care se deteriorează, corneea trebuie înlocuită. Deficiența vizuală cauzată e boala stomală afectează milioane de oameni, la nivel mondial.
Oamenii de știință au dezvoltat un implant din proteine de colagen din piele de porc, care seamănă cu o cornee umană și care a regenerat vederea după operație la pacienți care au orbit din cauza îmbolnăvirii sau deteriorării corneei.
Într-un studiu pilon, un astfel de implant a dat rezultate promițătoare pentru pacienții care suferă de orbire.
”Rezultatele arată că este posibilă dezvoltarea unui biomaterial care să îndeplinească toate criteriile pentru a fi utilizat ca implant uman, și care poate fi produs în masă și depozitat până la doi ani, putând, astfel, să ajungă la și mai multe persoane cu probleme de vedere.
Asta ne va permite să ocolim problema lipsei de țesut de cornee donat și a accesului la alte tratamente pentru bolile oculare”, a declarat Neil Lagali, prof. în departamentul de științe biomedicale și clinice din cadrul universității Linköping (LiU), din Suedia, unul dintre cercetătorii din spatele studiului, notează Nature.
Nu au fost reacții adverse
Potrivit studiului, pe parcursul celor 24 de luni de urmărire al subiecților, 20 de pacienți cu keratita avansată, nu a fost observată vreo reacție adversă. ”Am documentat îmbunătățirile ale grosimii corneei și ale acuității vizuale. 14 dintre subiecți inițial orbi au avut o medie finală a celei mai bune viziuni corectate (cu ochelari sau lentile de contact) și au restabilit toleranță la purtarea lentilelor de contact. Această lucrare demonstrează restabilirea vederii folosind o abordare care este potențial la fel de eficientă, mai sigură, mai simplă și mai larg disponibilă decât transplantul de cornee de la donator”, mai arată sursa menționată.
Afecțiunile corneei și simptomele acestora
Corneea are abilitatea de a se ”auto-repara” rapid, în majoritatea problemelor superficiale, însă când este vorba de leziuni mai profunde, procesul de vindecare devine mai greoi, ducând la o serie de simptome, cum ar fi:
- durere mai mult sau mai puțin intensă;
- lacrimație;
- scăderea vederii;
- fotofobie;
- înroșirea ochilor.
Printre afecțiunile care pot apărea la nivelul corneei se numără alergiile, leziunile corneene, sindromul de ochi uscați, Zona Zoster olfactivă, herpesul ocular și keratita.
Ce este keratita și cum se diagnostichează
Keratita este cea mai frecventă dintre bolile oculare. Prin secreția lacrimală și cea de umoare apoasă este creat un strat protector la nivelul ochiului, ce funcționează ca o barieră împotriva microorganismelor, particulelor de praf, dar și altor factori care pot agresa globul ocular. Prin mișcarea pleoapei, în timpul clipitului, se menține umiditatea ochilor, dar se și inhibă multiplicarea anumitor bacterii.
În lipsa clipirii, secrețiile lacrimale scad, corneea se usucă, apărând inflamație la nivelul ei, keratita punctată superficială. Aceasta este doar una dintre formele ketatitei, fiind caracterizată prin moartea celulelor de pe suprafața corneei.
În funcție de cauza lor există mai multe tipuri de keratită, astfel:
- keratita interstițială, care poate lăsa sechele pe viață și este cunoscută sub două mari grupe etiologice: keratita interstițială sifilitică (poate apărea ca manifestare a sifilisului congenital, care reprezintă 90% din cazuri și debutează în primii 20 de ani de viață, sau a sifilisului dobândit) și keratita interstițiala nesifilitică (keratita interstițiala tuberculoasă, keratita interstițiala din sindromul Cogan, din boala Lyme sau infectța cu Borrelia burgdorferi);
- keratita traumatică poate apărea ca urmare a unei lovituri sau accident, a expunerii intense la raze UV;
- keratita virală;
- keratita bacteriană;
- keratita fungică;
- keratita parazitară.
Diagnosticul se pune de către medicul oftalmolog și se face cu ajutorul biomicroscopului, prin recoltarea secreției conjunctivale după irigarea sacului lacrimal, prin recoltarea materialului biologic de la baza ulcerului sau biopsia corneană, prin colorarea corneei cu anumite substanțe de contrast, potrivit Mayo Clinic.
Vezi și: Care sunt bolile ce slăbesc vederea. Medic: După 40 de ani, le putem intui dinainte de a apărea
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
