De ce unii copii nu dezvoltă imunitate suficientă după vaccinare?
Nu toți copiii reacționează la fel la vaccinuri, iar un nou studiu arată că aproximativ 11% dintre sugari dezvoltă niveluri insuficiente de anticorpi după vaccinare, relevă un recent studiu. Acești copii, numiți "răspuns scăzut la vaccin" (low responders - LVR), nu produc suficiente protecții împotriva unor boli precum difteria, tetanosul, tusea convulsivă și infecția cu Haemophilus influenzae tip b (Hib).
Cercetătorii au descoperit că acești copii au un sistem imunitar mai puțin matur decât ceilalți, ceea ce face ca vaccinurile să nu fie la fel de eficiente în corpul lor. Problema este legată de trei tipuri principale de celule imunitare:
- Celulele B, care produc anticorpii ce protejează organismul;
- Celulele T, care ajută celulele B și distrug virusurile;
- Celulele prezentatoare de antigen (APC), care „transportă” componentele vaccinului în ganglionii limfatici și splină pentru a stimula răspunsul imun.
Această descoperire sugerează că unii copii au un sistem imunitar care se maturizează mai lent, ceea ce îi face mai vulnerabili la infecții chiar dacă sunt vaccinați.
Cum s-a realizat studiul?
Cercetătorii au urmărit 357 de copii sănătoși din orașe și zone rurale din New York, analizând cum răspund la vaccinuri între 6 luni și 3 ani. Copiii au fost testați la mai multe vârste (6, 9, 12, 15, 18, 24 și 30-36 luni), iar cercetătorii au măsurat nivelurile de anticorpi obținute după vaccinare.
Pentru a înțelege mai bine variațiile răspunsului la vaccin, copiii au fost grupați astfel:
Foarte scăzut răspuns la vaccin (vLVR) – cei cu cele mai mici niveluri de anticorpi (sub 10%)
Scăzut răspuns la vaccin (LVR) – cei care au un răspuns sub medie (10%-25 %)
Răspuns normal la vaccin (NVR) – copiii care se încadrează în media răspunsului imun (25%-75%)
Răspuns ridicat la vaccin (HVR) – cei care produc cei mai mulți anticorpi (peste 75%
Copiii care au un răspuns scăzut la vaccin rămân vulnerabili mai mult timp
Un aspect surprinzător al studiului a fost că majoritatea copiilor au rămas în aceeași categorie de răspuns la vaccin de-a lungul timpului. De exemplu, copiii care au avut un răspuns slab după vaccinurile inițiale de la 2, 4 și 6 luni, au continuat să aibă un răspuns scăzut chiar și după rapelurile din al doilea an de viață.
Această constatare este extrem de importantă, deoarece sugerează că unii copii rămân mai vulnerabili la infecții chiar dacă sunt vaccinați complet. Cercetătorii subliniază că acest lucru nu înseamnă că vaccinurile nu funcționează, ci doar că unii copii au nevoie de o monitorizare mai atentă sau de o schemă personalizată de vaccinare.
Factori care influențează răspunsul la vaccinuri
Studiul a identificat mai mulți factori care ar putea influența modul în care copiii răspund la vaccinuri:
Originea etnică – Copiii afro-americani și cei din rase mixte au fost mai rar în grupurile cu răspuns scăzut la vaccin decât copiii albi.
Frecventarea creșei – Copiii care merg la creșă și sunt expuși mai des la infecții au fost mai des în grupurile cu răspuns foarte scăzut (vLVR).
Tratamentul cu antibiotice – Copiii care au primit mai multe tratamente cu antibiotice au avut răspunsuri mai slabe la vaccinuri. De asemenea, acești copii au avut mai multe infecții bacteriene tratate cu antibiotice, ceea ce poate sugera o imunitate mai slabă.
Ce înseamnă aceste descoperiri pentru părinți și medici?
Vaccinurile rămân cea mai sigură și eficientă metodă de protecție împotriva bolilor grave, dar este important să monitorizăm răspunsul imunitar al copiilor, mai ales în cazul celor care fac infecții frecvente.
Copiii care fac des infecții bacteriene și primesc multe antibiotice ar putea avea un răspuns mai slab la vaccinuri, deci ar trebui monitorizați mai atent.
Cercetătorii sugerează că unii copii ar putea avea nevoie de vaccinuri suplimentare sau de teste de imunitate pentru a verifica dacă sunt suficient de protejați.
Această descoperire este una dintre cele mai importante din domeniul imunologiei pediatrice, deoarece identifică cea mai frecventă problemă imunitară descoperită până acum, afectând aproximativ 1 din 10 copii.
Concluzie
Acest studiu arată că nu toți copiii dezvoltă aceeași protecție după vaccinare, iar unii au un răspuns mai slab și rămân mai vulnerabili la infecții. Factorii precum expunerea la antibiotice, infecțiile frecvente și genetica pot influența cât de bine funcționează vaccinurile pentru fiecare copil.
Medicina personalizată ar putea deveni o soluție în viitor, permițând ajustarea schemelor de vaccinare pentru copiii cu răspuns imun scăzut, astfel încât toți să beneficieze de protecție maximă împotriva bolilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
