Constantin Bălăceanu-Stolnici a murit la vârsta de 100 de ani. A fost medic neurolog, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România.
Anunțul a fost făcut de Gigel Lazăr, președintele Federației Neguvernamentale Antidrog.
”RIP domnule academician Constantin Bălăceanu-Stolnici. Astăzi am pierdut un mentor, un prieten...doare ....”, arată Gigel Lazăr, pe pagina sa de Facebook.
Constantin Bălăceanu-Stolnici - FOTO: Captură@YouTube@De-a viața ascunselea
Ultimul boier autentic
A fost considerat ultimul boier autentic. Constantin Bălăceanu-Stolnici s-a născut exact acum un secol, la 6 iulie 1923, în Bucureşti.
Într-un interviu mai vechi pentru ”Adevărul”, Constantin Bălăceanu-Stolnici își amintea despre anii celui de-Al Doilea Război Mondial.
”În mediile în care trăiam noi a fost linişte, până când, în 1933, Adolf Hitler a luat puterea. Când a luat Mussolini puterea nu s-a întâmplat nimic, Italia nu-i o ţară care să declanşeze un război. În 1933 s-a simţit prima oară că începe să fie ameninţată pacea.
Noi am fost ţară europeană. Orice mişca în orice parte a continentului avea repercusiuni aici. Nu numai economice, dar şi politice, şi culturale. Orice schimbare de guvern în Franţa, în Anglia era percepută ca lucruri care se petrec în aceeaşi familie. Mai ales că aici se trăia cu emoţia prezenţei Rusiei care se organiza.
Era o Rusie comunistă, se ştia ce orori făcuse, ajunseseră informaţii despre Gulagul comunist, se ştia că au armate foarte mari, iar noi eram frontieră. Se simţea această primejdie, dar Hitler a venit cu o a doua primejdie. Şi, pe măsură ce timpul trecea, disperarea populaţiei venea nu de la creşterea puterii lui Hitler, ci de la indiferenţa celorlalte puteri: Franţa, Anglia, America. Americanii priveau ce se întâmplă aici ca pe un spectacol, gândindu-se cum vor putea profita.
Noi am fost victima nu numai a agresiunii sovietice şi germane, dar şi a indiferenţei popoarelor celorlalte, care nu s-au pregătit. Nu ştiţi ce catastrofă morală a fost în ţară după înţelegerea de la München (n.r. – semnată de Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia, permitea Germaniei să anexeze Regiunea Sudetă, care aparţinea Cehoslovaciei)! Simţeai că nu ai pe nimeni alături!”, explica profesorul Constantin Bălăceanu-Stolnici, pentru Adevărul.
A fost fondator al neurociberneticii
”În primul rând trebuie să spun că am fost unul dintre pionierii introducerii modelelor matematice, ale conceptelor ciberneticii în neuropsihologie și în neurologia biologică și psihologică. Aceasta a reprezentat un pas înainte, dar nu un pas final, înțelegem mult mai bine funcționarea creierului, fiindcă am înțeles un lucru fundamental, că acest aparat pe care îl avem în cap și care este cea mai complexă structură din sistemul nostru solar – nu există ceva mai complex – este un procesor de informații.
Am dat informației o valoare pe care o avea exclusiv în câmpul semantic, mai mult în lingvistică și în mai multe aspecte speculative ale filosofiei. Astăzi a devenit un element fundamental care constituie universul, alături de energie și materie.
Cibernetizarea sistemului nervos central a fost dificilă, pentru că am întâmpinat foarte multe dificultăți. Am o scrisoare de la președintele Academiei de Medicină Franceză, care mă critica foarte tare și care spunea cum puteți dumneavoastră să aplicați principiile unei mașini electronice creierului uman, în 1970. Lucrurile s-au schimbat de atunci, bineînțeles”, spunea Constantin Bălăceanu-Stolnici, potrivit AOSR.
Mintea, prieten sau dușman
”Mintea nu poate să fie nici prieten nici dușman. Noi, în științele exacte, nu avem termenul de minte. Avem funcții cognitive, emotive, vegetative, instincte primare ș.a.m.d. Dacă vă referiți mai mult la trăsăturile de personalitate, într-adevăr acestea pot să-ți favorizeze viața și cariera sau pot să fie o piedică în calea lor.
Poate exista o personalitate distorsionată, obsedată de tot felul de probleme fanteziste care nu au nicio treabă cu realitatea, sau personalități obsedate de consumul de droguri spre exemplu, ori pot exista personalități antisociale”, spunea Constantin Bălăceanu-Stolnici, potrivit Top-Hospitals.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
