Colagenul reprezintă aproximativ o treime din proteinele existente în organismul uman și oferă structură, suport sau rezistență pielii, mușchilor, oaselor și țesuturilor conjunctive.
Colagenul este de patru tipuri, în funcție de locul în care se află:
- colagen de tip I - reprezintă aproximativ 95% din întregul conținut de colagen al oaselor;
- colagen de tip II - este prezent în cartilaje;
- colagen de tip III - susține structura mușchilor, organelor și arterelor;
- colagen de tip IV - prezent la nivelul pielii, notează WebMD.
Organismul produce în mod natural colagen până la 25 de ani, însă după această vârstă începe să scadă, iar la femei scăderea este semnificativă după intrarea la menopauză.
Nutriționistul Mihaela Bilic a explicat care cum se poate crește secreția de colagen, dar mai ales cum să obținem un colagen de bună calitate, care să ne ajute cu adevărat.
”Ce au în comun pielea, oasele, articulațiile, mușchi și tendoanele? Colagen, o proteină de bază a țesutului conjunctiv, reprezintă 25-30% din totalul proteinelor din organism.
Această moleculă este formată dintr-o rețea de fibre care conferă rezistență și elasticitate multor țesuturi: piele, păr, unghii, oase și dinți, mușchii, tendoane și ligamente, articulații și vase de sânge.
75% din structura pielii și 85% din structura mușchilor este reprezentată de colagen. Există 1,6 kg colagen în sistemul osos, 1,4 kg în piele și 0,5 kg în mușchi.
Ce trebuie să știm despre colagen? Este o proteină formată din 19 aminoacizi. Se găsește exclusiv în produsele de origine animală și nu se dizolvă în apă. Colagenul din corpul uman se află într-un proces continuu de degradare și remodelare, în fiecare zi se sintetizează 100 g colagen nou”, a scris nutriționistul pe Facebook.
Colagenul, factorii care scad producția
Stimularea colagenului este determinat de o serie de factori, precum masajul facial, relaxarea, evitarea expunerii la soare necontrolat, dar mai ales fără protecție solară, și odihna, dar și o alimentație bogată în proteine de bună calitate.
În ceea ce privește factorii care afectează producția de colagen, nutriționistul afirmă că pe primul loc este îmbătrânirea, dar fiind faptul că sinteza colagenului scade cu 1% pe an, începând chiar de la vârsta de 20 de ani.
”Alți factori negativi: expunerea excesivă la soare, fumatul și abuzul de alcool, poluarea și stresul.
La fiecare 10 ani femeile pierd aproape 10% din densitatea osoasă și 7% din elasticitatea și grosimea pielii.
În primii 5 ani după menopauză, datorită lipsei estrogenului, sinteza de colagen scade cu aproximativ 30%.
Nivelul crescut de homocisteina sau cortizol și toți factorii care cresc oxidarea la nivel celular au impact negativ asupra colagenului”, a mai scris Mihaela Bilic.
Totodată, aceasta a subliniat care sunt beneficiile pe care le obținem în urma unei sinteze optime de colagen:
- piele elastică, cu aspect tânăr și fără riduri
- sistem osos și muscular puternic
- tendoane și ligamente rezistente și flexibile
- articulații cu matrice cartilaginoasă bine hrănită și lichid sinovial abundent
- răni care se vindecă rapid și fără cicatrici
”Un nivel crescut de colagen înseamnă piele frumoasă, păr și unghii sănătoase, mușchi supli și articulații nedureroase”, a mai scris Mihaela Bilic.
”Catalizatorul” sintetizării de colagen
Astfel, în contextul în care fiecare își dorește să arate mai tânăr/tănără și cu o mobilitate foarte bună, industria suplimentelor s-a dezvoltat și în această direcție.
”Nu e de mirare că industria suplimentelor de colagen a crescut cu 30% în ultimii 5 ani - cu cât mai mult colagen, cu atât mai bine!
Cu o mică mențiune: chiar dacă noi înghițim concentrate de colagen, asta nu înseamnă că ele se transformă tot colagen!?! Explicație: colagenul provenit din alimente și suplimente este absorbit din intestin și descompus ca orice proteină în fragmente de aminoacizi.
Ulterior, din acești aminoacizi se vor sintetiza proteine noi, în funcție de nevoile de moment ale organismului”, a mai spus nutriționistul, precizând că ”degeaba luăm colagen ca să ameliorăm pielea sau articulațiile, corpul nostru poate are nevoie de aminoacizi pentru alte priorități: sinteză de hormoni, înnoirea celulelor din mucoasa digestivă, producție de anticorpi etc. Noi vrem una, el face alta”.
Pentru a obține totuși colagenul necesar pentru ”alte nevoi persoanele”, Mihaela Bilic afirmă că este nevoie să se lucreze la partea ce ține de producția internă a colagenului.
”Atunci care e soluția? Să creștem sinteza internă de colagen a organismului, să stimulăm mecanismele naturale de producție și să protejam colagenul existent împotriva degradării. Nu materia primă ne lipsește, alimentația zilnică asigură un aport suficient de aminoacizi necesari producției de colagen. Indiferent că mâncăm proteine animale sau vegetale, din carne, pește, ouă, brânză, cereale, leguminoase boabe și oleaginoase putem sintetiza colagen. Ce ne trebuie este un catalizator pentru această reacție, un element care să stimuleze producția internă. Cine este el? Siliciul!
Există suplimente cu siliciu stabilizat sub formă de acid ortosilicic care activează enzimele cheie generatoare de colagen. Aceste suplimente sunt 100% vegane și nu conțin colagen, ci protejează propriul colagen prin neutralizarea factorilor oxidativi care îl distrug. Secretul tinereții fără bătrânețe? Un strop de siliciu, care să mențină sinteza naturală de colagen la cote înalte”, a mai spus Mihaela Bilic.
Siliciul, ce este și unde se găsește în mod natural
Siliciul este al doilea cel mai abundent element de pe Pământ, după oxigen. Aproape 30% din scoarța planetei noastre este alcătuită din el, așa că nu este surprinzător că se găsește și în alimente.
Cu toate acestea, siliciul se găsește rareori ca atare. În schimb, se combină cu oxigenul și alte elemente pentru a forma materiale silicatice, care reprezintă cea mai mare clasă de materiale care formează roci pe Pământ și compun 90% din scoarța terestră. Un astfel de material este silicea sau dioxidul de siliciu, care este cea mai comună componentă a nisipului.
Siliciul se găsește, de asemenea, în mod natural în unele alimente și este adăugat în multe produse alimentare și suplimente. Este utilizat în mod obișnuit sub formă de dioxid de siliciu ca agent antiaglomerant în alimente și suplimente pentru a împiedica ingredientele să se aglomereze sau să se lipească între ele, iar uneori este adăugat în lichide și băuturi pentru a controla spuma și grosimea, notează WebMD.
Siliciul se găsește, în mod natural, într-o serie de alimente, ușor de introdus în alimentație și pentru alte beneficii pe care le au:
- fasolea verde. O ceașcă asigură aproximativ 7 mg de siliciu, care echivalează cu aproximativ 25-35% din aportul mediu de siliciu al americanilor.
- bananele sunt printre cele mai bogate surse de siliciu, având un conținut de aproximativ 4,77 mg de dioxid de siliciu.
- legumele cu frunze verzi. Două linguri de spanac, de exemplu, conțin 4,1 mg de siliciu.
- orezul brun este cel mai bogat în siliciu dintre tipurile de orez, la o porție de 3 linguri găsindu-se 4,51 mg de siliciu.
- cereale. Din cele 18 alimente cu cel mai mare conținut de siliciu, 11 sunt din rândul cerealelor, iar cele mai multe se regăsesc în ovăz. În două linguri de tărâțe de ovăz sunt 3,27 mg de siliciu.
- lintea este o leguminoasă bogată în proteine, o sursă importantă de siliciu. Lintea roșie conține 1,77 mg la o lingură de boabe.
- berea are cel mai mare conținut de siliciu la o porție, atât dintre băuturi, cât și dintre alimente. Însă aceasta trebuie consumată cu moderație, iar anumite persoane au chiar interzis la consumul celei mai populare băuturi alcoolice din lume, printre aceștia aflându-se cei cu diabet, boli hepatice sau la diete de slăbire.
Vezi și: Violența psihologică și viața cu un psihopat. Radu Leca: Lasă cele mai adânci urme
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
