Bolile autoimune pot ataca articulațiile, pot provoca inflamație și durere. Sistemul imunitar vă protejează de obicei împotriva bolilor și infecțiilor. Atunci când detectează acești agenți patogeni, creează celule specifice pentru a ținti celulele străine.
De obicei, sistemul dumneavoastră imunitar poate face diferența între celulele străine și celulele dumneavoastră.
Dar dacă aveți o boală autoimună, sistemul dumneavoastră imunitar confundă părți ale corpului dumneavoastră, cum ar fi articulațiile sau pielea, ca fiind străine. Acesta eliberează proteine numite autoanticorpi care atacă celulele sănătoase.
Unele boli autoimune vizează doar un singur organ. Diabetul de tip 1 vă afectează pancreasul. Alte afecțiuni, cum ar fi lupusul eritematos sistemic, sau lupus, vă pot afecta întregul corp.
Dr. Claudia Haralambie, medic specialist reumatologie, a explicat ce sunt bolile autoimune.
”Bolile autoimune sunt afecțiuni cauzate de un răspuns autoimun anormal al organismului împotriva culturilor proprii. În mod normal, sistemul nostru imunitar are capacitatea de a recunoaște agenții patogeni externi, adică virusuri, bacterii, toxine împotriva cărora va sintetiza anticorpi cu scopul de a-i distruge.
În bolile autoimune sistemul imunitar își pierde capacitatea de a diferenția, astfel încât va produce anticorpi și celule îndreptate împotriva culturilor proprii având ca rezultat inflamația și distrugeri ale țesuturilor și organelor”, a explicat dr. Claudia Haralambie, medic specialist reumatologie, la Digi24.
Bolile autoimune, cauze
Medicii nu știu cu exactitate ce anume determină sistemul imunitar să nu funcționeze corect. Cu toate acestea, unii oameni sunt mai predispuși decât alții la o boală autoimună. Câțiva factori care pot crește riscul apariției bolilor autoimune.
”Cauzele apariției bolilor autoimune sunt incomplet elucidate. Există, totuși, o predispoziție genetică și necesită intervenția unui factor de mediu pentru a putea declanșa o boală autoimună. Vorbim de factori de risc intrinseci, predispoziția genetică, sexul feminin, femeile în perioada fertilă sunt mai predispuse la apariția bolilor autoimune din cauza factorilor hormonali.
Sunt factori de risc extrinseci, și anume fumatul care este implicat în patogenia artritei reumatoide, a sclerozei multiple, obezitatea, expunerea la pulberi de siliciu cu rol în declanșarea sclerodermiei. Există numeroși agenți infecțioși în declanșarea bolilor autoimune, virusuri, herpes, agenți infecțioși bacterieni, consumul alimentelor bogate în gluten cu rol în declanșarea bolii celiace”, a mai explicat dr. Claudia Haralambie.
Bolile autoimune, simptome și diagnostic
Diferite boli autoimune pot avea simptome timpurii similare. Acestea pot include:
- oboseală
- amețeli sau stări de amețeală
- febră de grad scăzut
- dureri musculare
- umflături
- probleme de concentrare
- amorțeală și furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor
- pierderea părului
- erupții cutanate, potrivit Healthline.
În cazul unor boli autoimune, inclusiv psoriazisul sau artrita reumatoidă (AR), simptomele pot apărea și dispărea. O perioadă de simptome se numește acutizare. O perioadă în care simptomele dispar se numește remisiune.
Bolile autoimune individuale pot avea, de asemenea, propriile simptome unice, în funcție de sistemele corporale afectate. De exemplu, în cazul diabetului de tip 1, puteți avea sete extremă și pierdere în greutate. Boala inflamatorie intestinală (IBD) poate provoca balonare și diaree.
”Manifestările clinice sunt foarte variate și depind foarte mult de tipul organului și a sistemelor afectate. Toate aceste afecțiuni autoimune au și o serie de manifestări clinice comune, și anume oboseală, astenie psihică, dureri articulare, dureri musculare, parestezii, scădere ponderală.
Atunci când este afectat sistemul musculo-scheletal întâlnim artritele, sindromul miopatic. Sunt manifestări pulmonare, digestive, oculare.
Diagnosticul este foarte complex și poate dura un timp până putem diagnostica o anumită boală autoimună pentru că nu întotdeauna avem investigații specifice unei anumite afecțiuni. Pe baza manifestărilor clinice și a celor paraclinice există criteria specifice de diagnostic pentru unele afecțiuni”, a mai subliniat dr. Claudia Haralambie.
Vezi și: De ce avem scaun dimineața. Ce rol are cafeaua și ce se petrece în timpul nopții
Care sunt cele mai frecvente boli autoimune?
Cercetătorii au identificat mai mult de 100 de boli autoimune.
Diabetul de tip 1
Pancreasul dumneavoastră produce hormonul insulină, care ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge. În cazul diabetului de tip 1, sistemul imunitar distruge celulele producătoare de insulină din pancreasul dumneavoastră.
Nivelul ridicat de zahăr din sânge din cauza diabetului de tip 1 poate afecta vasele de sânge și organele. Acest lucru poate include:
- Inima
- Rinichii
- Ochii
- Nervii
Artrita reumatoidă
În cazul artritei reumatoide, sistemul dumneavoastră imunitar atacă articulațiile. Acest lucru provoacă simptome care afectează articulațiile, cum ar fi:
- umflături
- căldură
- durere
- rigiditate
În timp ce AR afectează mai frecvent oamenii pe măsură ce îmbătrânesc, poate începe, de asemenea, încă de la 30 de ani. O afecțiune înrudită, artrita idiopatică juvenilă, poate începe în copilărie.
Psoriazis/artrită psoriazică
Celulele pielii cresc și apoi se elimină atunci când nu mai sunt necesare. Psoriazisul face ca celulele pielii să se înmulțească prea repede. Celulele suplimentare se acumulează și formează pete inflamate. Pe tonuri de piele mai deschise, petele pot apărea roșii cu solzi de plăci albe-argintii.
La tonurile de piele mai închise, psoriazisul poate apărea purpuriu sau maro închis cu solzi gri. Până la 30% dintre persoanele cu psoriazis dezvoltă și artrită psoriazică .Aceasta poate provoca simptome articulare care includ:
- Umflături
- Rigiditate
- Durere
- Scleroza multiplă
Scleroza multiplă (SM) deteriorează învelișul protector care înconjoară celulele nervoase (teaca de mielină) din sistemul nervos central. Deteriorarea tecii de mielină încetinește viteza de transmitere a mesajelor între creierul și măduva spinării către și dinspre restul corpului dumneavoastră.
Această deteriorare poate duce la:
- amorțeală
- slăbiciune
- probleme de echilibru
- probleme de mers
Diferitele forme de SM progresează în ritmuri diferite. Dificultățile de mers sunt una dintre cele mai frecvente probleme de mobilitate în cazul SM.
Vezi și: Telemedicină în 131 de spitale din țară. MS: Poate salva timp prețios
Lupus eritematos sistemic
Deși medicii din anii 1800 au descris pentru prima dată lupusul ca fiind o boală de piele din cauza erupției cutanate pe care o produce în mod obișnuit, forma sistemică, care este cea mai frecventă, afectează de fapt multe organe. Aceasta poate include:
- articulațiile
- rinichii
- creierul
- inima
Simptomele comune pot include:
- dureri articulare
- oboseală
- erupții cutanate
Boala inflamatorie intestinală
Descrie afecțiunile care provoacă inflamații la nivelul mucoasei peretelui intestinal. Fiecare tip de BII afectează o parte diferită a tractului gastrointestinal (GI). Boala Crohn poate inflama orice parte a tractului dvs. gastrointestinal, de la gură până la anus.
Colita ulcerativă afectează mucoasa intestinului gros (colon) și a rectului. Simptomele comune ale IBD pot include:
- diaree
- dureri abdominale
- ulcere sângerânde.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
