La fel cum menținerea unor obiceiuri sănătoase poate prelungi durata vieții, dezvoltarea unor obiceiuri nesănătoase poate, de asemenea, să ne scurteze viața. Fumatul, consumul excesiv de alcool și neglijarea rutinei de meditație pentru reducerea stresului sunt câteva dintre obiceiurile nesănătoase care ne vin imediat în minte, dar alte activități cotidiene, care par inofensive la prima vedere, pot fi mai dăunătoare pentru sănătatea noastră decât am crede.
Somnul în exces, dăunător
Riscurile pentru sănătate asociate cu privarea de somn sunt bine documentate, așa că este de înțeles să credem că mai mult somn este întotdeauna mai bine. Totuși, un studiu publicat în European Heart Journal a constatat că a dormi mai mult de 8 ore de somn pe zi a fost asociat cu un risc crescut de moarte și de evenimente cardiovasculare majore, inclusiv infarct miocardic non-fataa, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.
Persoanele care dormeau mai mult de 6 ore pe noapte, dar care luau și pui de somn în timpul zilei, erau, de asemenea, expuse riscurilor pentru aceste rezultate adverse. Intervalul optim cu cel mai mic risc pentru sănătate a fost stability între 6 și 8 ore de somn zilnic. Însă a dormi prea mult nu este singurul obicei legat de somn care poate scurta durata vieții.
Somnul în exces sau neregulat - FOTO: Freepik
Nu ai o oră constantă de culcare
Chiar mai mult decât numărul de ore pe care le petrecem dormind, un studiu din 2023 publicat în Sleep Health Journal arată că menținerea unei ore de culcare și de trezire constante poate fi un indicator mai important al riscului de moarte prematură. Datele de sănătate ale UK Biobank colectate de la peste 60.900 de participanți au relevat că somnul neregulat a fost asociat cu un risc mai mare de moarte din orice cauză, precum și de moarte din cauze oncologice și cardiometabolice.
Persoanele care respectau un model mai regulat de somn erau cu 20% până la 48% mai puțin susceptibile de a muri din orice cauză, cu 16% până la 39% mai puțin vulnerabile la moartea din cauze oncologice și cu 22% până la 57% mai puțin susceptibile de a muri din cauze cardiometabolice, comparativ cu participanții cu cele mai neregulate modele de somn.
Rezultatele studiului au arătat că măsurile de regularitate a somnului sunt mai indicative pentru riscul de moarte prematură decât durata somnului. Totuși, pentru unii dintre noi, programul de muncă face dificilă menținerea unui model regulat de somn – cum ar fi lucrătorii pe schimburi de noapte care pot avea probleme cu echilibrul ritmului circadian.
National Sleep Foundation a emis o declarație de consens în 2023, publicată în Sleep Health, subliniind importanța regularității somnului, dar a conturat modul în care limitarea la 1-2 ore de somn suplimentar în zilele libere de muncă poate aduce beneficii sănătății noastre.
Vezi și: Coșmarurile intense, asociate cu singurătatea. Izolare socială, impact direct asupra somnului
Îți petreci majoritatea zilei stând pe scaun
Sedentarism - FOTO: Freepik
Potrivit unei cercetări publicate în Journal of the American Heart Association, mai mult de 80% din locurile de muncă din SUA au angajați care stau pe scaun majoritatea zilei. Drept rezultat, cercetările arată că aceste persoane sunt mai predispuse la moarte prematură din cauze cardiovasculare și metabolice.
Într-un alt studiu din 2024, publicat tot în Journal of the American Heart Association, s-a constatat că cu cât timpul total petrecut de femeile mai în vârstă stând pe scaun este mai mare (precum și durata medie a timpului petrecut stând pe scaun), cu atât riscul de moarte din orice cauză și moarte din cauze cardiovasculare este mai mare.
Mai specific, femeile în vârstă al căror timp total de stat pe scaun depășea 11,6 ore pe zi erau cu 57% mai susceptibile de a muri din orice cauză și cu 78% mai predispuse la moartea din cauze cardiovasculare decât femeile care stăteau mai puțin de 9,3 ore pe zi.
Participantele care aveau atât timp total mare de stat pe scaun, cât și durata medie mare de ședere erau cele mai expuse riscului de moarte prematură. Asta subliniază importanța de a face exerciții în timp ce stai la birou și de a lua pauze periodice pe parcursul zilei.
Vezi și: Infecțiile urinare, mai frecvente vara. Dr. Adrian Marinescu: Și din piscine pot apărea probleme
Amâni lucrurile
Amânarea treburilor - FOTO: Freepik
Într-un studiu din 2023 publicat în JAMA Network Open, cercetătorii au analizat efectele procrastinării asupra sănătății a mai mult de 3.500 de studenți universitari din Suedia. Echipa de cercetare a urmărit studenții la 9 luni după o evaluare inițială a scorurilor de procrastinare auto-reportate. Studiul a arătat că procrastinarea era legată de diverse rezultate adverse pentru sănătate și obiceiuri de viață nesănătoase, inclusiv calitate slabă a somnului și lipsă de activitate fizică. Ambele aceste aspecte pot crește riscul de moarte prematură.
Într-un studiu anterior din 2015, publicat în Journal of Behavioral Medicine, cercetătorii au constatat că, printre diversele trăsături de personalitate care influențează riscul de hipertensiune arterială și de boli cardiovasculare, procrastinarea a fost una dintre ele. Comparativ cu persoanele sănătoase, participanții cu hipertensiune arterială și boli cardiovasculare care tindeau să procrastineze erau, de asemenea, mai susceptibili să facă față slab acestor probleme de sănătate.
Deși un obicei de a amâna sarcinile nu poate fi legat definitiv de mortalitate, am învățat acum că poate crește susceptibilitatea la boli cardiovasculare, iar Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) notează că o moarte cauzată de boli cardiovasculare survine la fiecare 33 de secunde în SUA. (Iată și alte moduri în care a fi un procrastinator cronic îți poate afecta sănătatea.)
Întotdeauna vezi paharul pe jumătate gol
Pesimism - FOTO: Freepik@forestfable
Deși cercetările au produs rezultate amestecate, având o perspectivă pesimistă asupra vieții poate eroda durata vieții noastre. Într-un studiu longitudinal din 2016 publicat în BMC Public Health, cercetătorii au examinat relația dintre optimism, pesimism și riscul de moarte din cauze cardiace coronariene. Atât la bărbații cât și la femeile de vârstă mijlocie și vârstnici, ratele mortalității din cauze cardiace coronariene erau mai mari în rândul celor cu scoruri mai mari la testele de pesimism la începutul studiului.
Deși cercetarea a declarat că trăsăturile de personalitate umană tind să se stabilească devreme în viață, pesimismul nu a putut fi determinat ca fiind cauza unică a legăturii. Echipa de cercetare a adăugat de asemenea că toți avem atât trăsături optimiste, cât și pesimiste, mai degrabă decât să aparținem unei singure categorii. Un studiu din 2020 publicat în Scientific Reports a produs rezultate similare, pesimismul fiind găsit ca având un risc crescut de moarte din orice cauză și de moarte cardiovasculară în rândul participanților peste 50 de ani în Australia, optimismul neavând un efect semnificativ.
Toate acestea fiind spuse, un studiu anterior din 2013, găsit în Psychology and Aging, sugerează că având mai multe presupuneri pesimiste despre viitor ca adult în vârstă poate reduce, de fapt, riscul de mortalitate. Cercetătorii au teoretizat că având o viziune mai realistă asupra vieții poate încuraja luarea unor decizii mai conștiente de sănătate – cum ar fi stabilirea unei ore regulate de culcare, combaterea procrastinării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
