Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Karolinska sugerează că medicamentele folosite pentru tratarea bolii Alzheimer ar putea avea efecte benefice și pentru pacienții cu demență cu corpi Lewy (DLB).
Studiul a arătat că inhibitorii de colinesterază, medicamente care încetinesc declinul cognitiv și reduc riscul de deces în primii ani după diagnosticare, ar putea fi de ajutor în gestionarea acestei forme de demență. Această descoperire este importantă, având în vedere că în prezent nu există tratamente aprobate special pentru DLB.
Cercetările recente efectuate de Institutul Karolinska au adus noi perspective asupra tratamentului demenței cu corpi Lewy (DLB), o afecțiune care afectează un număr considerabil de pacienți cu demență.
Studiul, care a urmărit peste o mie de pacienți timp de până la zece ani, subliniază potențialele beneficii ale inhibitorilor de colinesterază (ChEI) în gestionarea DLB. Rezultatele sugerează că ChEI nu doar că încetinesc declinul cognitiv, dar reduc și riscul de deces în primul an după diagnosticare, potrivit National Library of Medicine.
Vezi și: Chlamydia, infecția care afectează și intestinul. Poate duce la cancer
Demența cu corpi Lewy, ce este
Boala cu corpi Lewy, care include DLB și boala Parkinson cu și fără demență, este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă, după boala Alzheimer. DLB reprezintă aproximativ 10–15 procente din toate cazurile de demență și se caracterizează printr-o gamă diversificată de simptome, inclusiv tulburări de somn, deficite cognitive, schimbări de comportament, dificultăți de mișcare și probleme în reglarea funcțiilor corporale automate.
Demența cu corpi Lewy (LBD) este o afecțiune a creierului care poate afecta gândirea, mișcarea, comportamentul și starea de spirit. Un simptom frecvent al acestei boli îl reprezintă halucinațiile, adică perceperea unor imagini care nu sunt de fapt prezente, și acestea pot apărea adesea încă din stadiile incipiente ale bolii, potrivit Alzheimer.
Deși LBD poate apărea și la persoane mai tinere, de obicei începe după vârsta de 50 de ani. Persoanele cu LBD au o speranță de viață medie de cinci până la opt ani de la diagnosticare, dar pot trăi între doi și 20 de ani, în funcție de starea de sănătate generală, vârstă și gravitatea simptomelor.
În cazul persoanelor cu LBD, anumite proteine numite alfa-sinucleină se acumulează anormal în creier, formând structuri numite "corpi Lewy", după numele medicului care le-a descoperit. Aceste aglomerări afectează funcționarea neuronilor și, în timp, provoacă moartea acestora. În plus, comunicarea dintre celulele nervoase este de asemenea perturbată. Cauza exactă a acestor schimbări în creier nu este încă pe deplin înțeleasă.
În cele mai multe cazuri, LBD nu este ereditară și rareori afectează mai mulți membri ai aceleași familii. Deși anumite variante genetice pot crește riscul de a dezvolta această boală, deținerea unei astfel de variante nu garantează că o persoană va dezvolta LBD.
Vezi și: Carnea roșie, asociată cu cancerul de colon. Metabolitele din dietă, factor cheie
Medicamente demență - FOTO: Freepik@ThiliniArts
Provocări în tratamentul demenței cu corpi Lewy
În prezent, nu există tratamente aprobate specific pentru DLB. Prin urmare, medicii prescriu adesea medicamente utilizate pentru boala Alzheimer, cum ar fi inhibitorii de colinesterază și memantina, pentru a ameliora simptomele. Totuși, eficacitatea acestor tratamente pentru DLB a fost incertă din cauza rezultatelor mixte ale studiilor și a lipsei de date extinse pe termen lung.
Descoperiri semnificative
Studiul de la Institutul Karolinska s-a concentrat pe compararea efectelor pe termen lung ale ChEI și memantinei față de lipsa tratamentului pentru pacienții cu DLB. Rezultatele au indicat că ChEI sunt mai eficiente în încetinirea declinului cognitiv pe parcursul a cinci ani comparativ cu memantina sau fără tratament. În plus, ChEI au fost asociate cu un risc redus de deces în prima anul după diagnosticare.
"Rezultatele noastre subliniază beneficiile potențiale ale ChEI pentru pacienții cu DLB și susțin actualizarea ghidurilor de tratament", a spus prof. Maria Eriksdotter, autorul senior al studiului.
Limitările studiului
Deși studiul oferă rezultate promițătoare, este important de menționat natura sa observațională, care limitează capacitatea de a stabili cauzalitatea. Au lipsit date privind diverse aspecte, cum ar fi stilul de viață al pacienților, fragilitatea, tensiunea arterială și co-patologia Alzheimer, care ar fi putut influența rezultatele. În plus, diagnosticarea precisă a DLB rămâne o provocare, ceea ce adaugă complexitate în interpretarea rezultatelor studiului.
În concluzie, deși studiul subliniază avantajele potențiale ale ChEI pentru gestionarea DLB, sunt necesare cercetări suplimentare cu designuri experimentale și colectare completă a datelor pentru a solidifica aceste descoperiri și a rafina ghidurile de tratament.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
