Cerebel hiperactiv. Cercetătorii japonezi de la Universitatea din Tokyo au descoperit o nouă legătură între cerebel și funcțiile superioare ale creierului: comportamentul depresiv.
E cunoscut faptul că, situat în partea inferioară a craniului, cerebelul joacă un rol cheie în reglarea mișcării voluntare precum echilibrul, învățarea motorie și vorbirea. Dovezi recente militează pentru implicarea cerebelului în funcțiile creierului de ordin superior precum răspuns vizual, emoție și planificare motorie.
Cerebel hiperactiv: experimente
Echipa de cercetare a descoperit, prin experimente pe șobolani, că inflamația cerebeloasă acută plasează cerebelul într-o stare „supraexcitată", iar rozătoarele dezvoltă o scădere temporară a motivației și a sociabilității.
Liderul echipei Gen Ohtsuki de la Centrul Hakubi pentru Cercetări Avansate al Universității Kyoto explică că ancheta a început din efortul de a înțelege modul în care sistemul imunitar al creierului își poate schimba activitatea. Literatura de specialitate a arătat corelații între disfuncția cerebeloasă și anumite tulburări precum autismul și depresia.
”Chiar dacă acum știm mai multe despre rolul cerebelului în funcțiile creierului de ordin superior, mașinile de transducție ale semnalului rămân un mister. Știm și mai puțin despre ce se întâmplă în creier în timpul activității imune excesive”, afirmă Gen Ohtsuki, potrivit medicalxpress.
Astfel au activat celulele imune din cerebel și au observat rezultatele. Aceste tipuri de celule răspund la bacterii și viruși pentru a atenua daunele. Acest răspuns are ca rezultat inflamația.
Echipa a folosit tehnici electrofiziologice și a observat că acele celule imune din cerebel au determinat neuronii să transmită rapid și continuu impulsurile. La rândul său, cerebelul a trecut într-o stare hiperexcitată. Acest răspuns declanșat imunitar s-a arătat că schimbă comportamentul. Când șobolanii au fost induși cu inflamație cerebrală acută, sociabilitatea, căutarea liberă și motivația au scăzut dramatic.
”Aceste modulări comportamentale sunt semne ale comportamentului asemănător depresiei. Odată ce inflamația a scăzut, au revenit la normal. (...) Mai mult, fenotipul poate fi salvat dacă șobolanii sunt tratați cu supresoare neuro-imunitare și citokine inflamatorii. De asemenea, am investigat dacă au fost afectate regiuni cerebrale de ordin superior. Studiile fMRI la șobolani arată o creștere clară a activității în cortexul prefrontal, evidențierea interconectării cerebelului cu regiunile creierului de ordin superior”, adaugă cercetătorul japonez.
Cerebel hiperactiv: limitările studiului
Cercetătorii japonezi susțin că sunt încurajați de rezultatele lor, dar este nevoie de investigații suplimentare:
”Activitatea imunitară excesivă în creier poate induce patologie comportamentală și ne așteptăm să fie implicată în alte tulburări mentale și cognitive, cum ar fi demența. Dar pentru a înțelege orice despre mecanismele patologice, trebuie să combinăm acest lucru cu date suplimentare, cum ar fi factorii de risc genetic. (...) În acest studiu, ne-am concentrat asupra inflamației. În viitor, vom începe clarificarea fermă a aspectelor fiziologice, moleculare și genetice ale acestor modificări comportamentale”, susține Ohtsuki.
Studiul japonezilor a fost publicat în Cell Reports. Poate fi consultat AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
