Sănătatea creierului este starea de funcționare a creierului în domeniile cognitiv, senzorial, socio-emoțional, comportamental și motor, permițând unei persoane să își realizeze întregul potențial pe parcursul vieții, indiferent de prezența sau absența unor tulburări.
Pentru menținerea stării de sănătate, în general, a creierului, în special, specialiștii recomandă adoptarea unui stil de viață echilibrat, cu o dietă bogată în vitamine, minerale și proteine de calitate, cu cel puțin 30 de minute de activitate zilnică, hidratare adecvată, dar și un somn bun și de calitate, de 7-9 ore pe noapte.
Creierul, funcțiile sale și afecțiuni care îi pot perturba sănătatea
Creierul are trei funcții care afectează toate aspectele activității cotidiene:
- interpretarea semnalelor sosite prin simțuri ți controlul mișcării
- menținerea proceselor cognitive, mentale și emoționale
- menținerea unui comportament normal al cunoașterii social.
Astfel, menținerea unui creier sănătos rămâne cel mai importat obiectiv pe care trebuie să îl avem în față.
Potrivit BMJ, există mai multe afecțiuni care pot perturba funcția și sănătatea creierului, iar medicii le-au clasificat în trei grupe de bază, astfel:
- boli ale creierului cu afectarea evidentă a structurilor creierului, cum ar fi bolile cardiovasculare, tumorile, leziunile traumatice, encefalitele și meningita sau tulburările de comunicare și senzoriale;
- tulburările funcționale ale creierului cu distrugerea detectabilă a conexiunilor sau rețelelor cerebrale, cum ar fi boli neurodegenerative, Parkinson, Alzheimer și alte demențe, și tulburări mentale, schizofrenia, depresia, tulburarea bipolară, tulburările compulsiv obsesive, autism, alcoolism și abuz de droguri;
- alte tulburări ale creierului fără afectare structurală sau funcțională detectabilă, cum ar fi migrena și tulburările de somn, sociopatiile, fobiile.
Declinul neuronal este unul așteptat, ca urmare a înaintării în vârstă, ”pierzi un neuron pe secundă și nu mai apar alte celule nervoase.
Avem destule celule nervoase să supraviețuim 300 de ani, așa de bogat e creierul nostru în activitatea celulelor nervoase. Da, dar pierderile pot să fie uneori foarte mari”, afirmă prof. dr. Alexandru Ciurea, medic neurochirurg, în lucrarea sa ”Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor”.
Alimente bune pentru sănătatea creierului
În contextul în care alimentația contează foarte mult pentru sănătatea creierului, iată lista celor mai bune alimente.
Semințele de in și semințele de chia. Ambele tipuri de semințe sunt bogate în acizi grași Omega 3, în mod special în acid alfa-linoleic, care a fost strâns legat de sănătatea creierului.
Quinoa are un conținut important de vitamina B12, cu impact asupra memoriei.
Două dintre flavonoidele ce se găsesc în semințele de quinoa, quercitina și kaempferolul, au efect antiinflamator și antioxidant, fiind benefice în încetinirea declinului cognitiv, adică previne bolile neurodegenerative.
Oleaginoasele. Nucile se află în topul oleaginoaselor în privința sănătății creierului, ca urmare a conținutului de acizi grași Omega 3, în special a acidul docosahexaenoic (DHA), contribuie la dezvoltarea și funcționarea creierului.
Migdalele și alunele de pădure conțin o concentrație mare de vitamina E, motiv pentru care cercetătorii consideră că un consum regulat ar putea reduce potențialul declin cognitiv, notează Brain Future.
Fructele de pădure sunt indicate în dietele pentru menținerea sănătății creierului, precum dieta MIND, care este o combinație între cea mediteraneeană și DASH. Fructele de pădure au un conținut crescut de antioxidanți, cu efect neuroprotectiv în fața bolilor neurodegenerative.
Merele au un indice glicemic mic și sunt bogate în fibre, astfel că favorizează o digestie mai bună și reglează nivelul de zahăr din sânge. De asemenea, conține vitamine și nutrienți esențiali care susțin sistemul imunitar, sănătatea creierului și sănătatea ochilor, inclusiv vitamina C, beta-caroten și vitamina A.
Ceapa. Enzimele antioxidante, cum ar fi catalaza și glutationu peroxidaza, din ceapă pot bloca formarea speciilor reactive de oxigen - compuși care deteriorează bariera protectoare hemato-encefalică în timpul unui accident vascular cerebral, arată MensHealth.
Roșiile. Licopenul conținut de roșii, elementul care dă culoarea acestei legume, protejează celulele de deteriorarea radicalilor liberi.
Un consum crescut de roșii poate reduce riscul de a face accident vascular cerebral. Studiile arată că acestea pot atenua inflamațiile, stimula sistemul imunitar, pot să scadă nivelul de colesterol și împiedica sângele să se coaguleze.
Toate aceste lucruri pot ajuta la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, arată WebMD.
Spanacul. Această legumă cu frunze verzi are o multitudine de beneficii pentru sănătate. Conține vitamine și antioxidanți care protejează de bolile cronice și promovează sănătatea creierului, cardiovasculară și oculară.
Efectele antiinflamatorii ale spanacului îl fac un concurent cheie pentru protejarea creierului - în special în ceea ce privește îmbătrânirea.
Într-un studiu publicat în 2015 în revista Alzheimer& Dementia, cercetătorii au constatat că persoanele care au mâncat zilnic câte trei porții de spanac au aceleași capacități cognitive ca și cei cu aproximativ 7,5 ani mai tineri decât ei, arată Health.
Turmericul, prin compusul său curcuma, a fost asociat cu prevenția accidentului vascular cerebral și boala Alzheimer. Curcuma este un antioxidant, adică protejează celulele de daunele produse de radicalii liberi. De asemenea, are o puternică acșțiune antiinflamatorie, notează Medical News Today.
Cafeaua și ceaiul. Cercetările au arătat că prin conținutul de cafeină din ceai și cafea, acestea au efect asupra sănătății creierului.
Peștele gras. Consumul de pește gras, bogat în acizii grași Omega 3, protejează vasele de sânge din creier de leziunile subtile care pot duce la tulburări cognitive ușoare, demență sau accident vascular.
Orezul brun este benefic pentru buna funcționare a creierului și a sistemului nervos.
Ajută la accelerarea metabolismului în creier, atribuind prezența vitaminei B și a mineralelor esențiale, cum ar fi manganul.
Magneziul prezent în el echilibrează activitatea calciului în organism și ajută la reglarea nervilor și a tonusului muscular, notează Lybrate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
