Ce se întâmplă în corp atunci când caști. Ei bine, căscatul este un reflex natural și comun, iar motivele care ne fac că căscăm sunt multiple și pot varia de la persoană la persoană.
Unul dintre rolurile căscatului este să aducă mai mult oxigen în organism, în special către creier. Atunci când căști, te poți simți mai treaz și mai alert. Acest lucru este util atunci când te trezești dimineața sau în momentele în care te simți somnoros sau obosit.
Căscatul poate ajuta și la răcirea creierului. Când deschizi gura larg pentru a căsca, permiteți unui flux mai mare de aer să pătrundă în gură și în zona creierului, ceea ce poate contribui la scăderea temperaturii acestuia.
Uneori, căscatul poate fi o reacție la oboseală, plictiseală sau stres. Acesta poate ajuta la eliberarea tensiunii și la relaxare.
Mai mult, căscatul implică o deschidere largă a maxilarelor și a gurii, ceea ce poate ajuta la resetarea poziției acestora. Acest lucru poate fi util pentru menținerea sănătății articulațiilor maxilare și poate reduce tensiunea în această zonă.
Căscatul poate fi perceput ca un semnal că ești obosit sau plictisit.
Căscatul este un comportament normal și sănătos, iar majoritatea oamenilor căscă în mod regulat pe parcursul zilei. Cu toate acestea, în anumite situații sociale sau profesionale, poate fi considerat nepoliticos sau nedorit, și poate fi bine să încercați să vă controlați acest reflex pentru a nu deranja sau a nu distragere atenția altor persoane.
De ce să nu caști întotdeauna cu gura deschisă
Ai aflat mai sus că e bine să caști cu gura deschisă pentru ca antrena maxilarul și pentru a permite unui flux mare de aer să ajungă la creier.
Ei bine, cu toate acestea, căscatul cu gura deschisă nu este considerat adecvat sau politicos în multe culturi și situații sociale.
Există mai multe motive pentru care ar trebui să caști cu gura închisă, în funcție de situații.
În primul rând, aspectul nepoliticos. Căscatul cu gura deschisă poate fi perceput ca nepoliticos sau lipsit de bune maniere. Este considerat o expresie a neglijenței și a lipsei de respect față de cei din jur, mai ales în timpul conversațiilor sau în situații formale.
Mai mult, atunci când căscați cu gura deschisă, este probabil să emiteți sunete și să deranjați sau să distrageti atenția celor din jur. Sunetul unui căscăt poate fi neplăcut sau deranjant pentru alții, mai ales în medii liniștite sau în timpul unor activități care necesită concentrare.
Căscatul cu gura deschisă poate afecta aspectul facial și poate părea neplăcut pentru unii. De obicei, oamenii preferă să păstreze gura închisă pentru a menține o expresie facială mai plăcută și mai atrăgătoare.
Căscatul cu gura deschisă poate duce la uscarea gurii și la scăderea secreției de salivă, ceea ce poate afecta igiena orală. Saliva joacă un rol important în curățarea și protejarea dinților, și, dacă gura este deschisă prea mult timp, acest proces poate fi afectat.
Potențiale răspândiri de germeni este principalul motiv pentru care ar trebui să nu mai caști cu gura deschisă sau să-ți acoperi bine gura atunci când o faci.
Când căscați cu gura deschisă, este mai probabil să răspândiți germeni și bacterii din gură în aer, ceea ce poate fi nesănătos în anumite contexte sau în timpul unei epidemii de boli contagioase.
Cauzele unui căscat excesiv
În timp ce căscatul excesiv este adesea atribuit somnolenței sau plictiselii, acesta poate fi un simptom al unei afecțiuni medicale subiacente.
Cauze comune
Cauza exactă a căscatului excesiv nu este cunoscută. Cu toate acestea, poate apărea ca urmare a următoarelor:
- somnolență sau oboseală
- privare de somn, din cauza insomniei, stresului sau muncii în ture
- tulburări de somn, cum ar fi apneea de somn sau narcolepsia
- efecte secundare ale medicamentelor care sunt utilizate pentru tratarea depresiei sau a anxietății
Alte cauze posibile
Deși mai puțin frecvente, căscatul excesiv ar putea fi, de asemenea, un semn al unor afecțiuni de sănătate care pot include:
- un atac de cord, mai ales dacă vă confruntați cu alte simptome comune asociate, cum ar fi dureri sau disconfort toracic, disconfort în partea superioară a corpului, amețeli și dificultăți de respirație
- epilepsie, în special în prezența afectării lobului frontal de către
- tulburări neurologice, cum ar fi scleroza multiplă (SM)
- insuficiență hepatică, care poate fi resimțită ca oboseală
- o tumoare cerebrală, deși acest lucru este considerat rar
Potrivit Healthline, anumite afecțiuni pot provoca o reacție vasovagală, care poate avea ca rezultat căscatul excesiv, pe lângă alte simptome. În timpul unei reacții vasovagale, ritmul cardiac și tensiunea arterială scad semnificativ. Reacția poate indica orice, de la o tulburare de somn până la o afecțiune cardiacă gravă. Alți factori declanșatori pot include:
- tuse severă
- durere
- faptul că te-ai supraîncălzit
- ridicarea prea rapidă în picioare
- deshidratare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
