Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea țânțarii. Efectul asupra sănătății noastre

Monika Baciu |
Data publicării:
tantari - FOTO: Freepik
tantari - FOTO: Freepik

Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea țânțarii. Care ar fi impactul asupra sănătății noastre.

Extincția țânțarilor ar însemna dispariția a aproximativ 3.500 de specii, incluzând cele care transmit boli grave precum malaria și febra galbenă. Acest lucru ar putea perturba lanțurile trofice, având un impact major asupra animalelor care depind de țânțari pentru hrană, cum ar fi păsările migratoare din tundra arctică și peștii din ecosistemele acvatice.

Consecințe neașteptate

Deși unele specii ar putea găsi alternative alimentare, dispariția țânțarilor ar aduce o schimbare semnificativă în echilibrul ecologic global. Cercetările continuă pentru a anticipa și a gestiona posibilele implicații ale unei astfel de extincții înainte de a lua orice măsuri radicale, potrivit How Stuff Works.

Impactul asupra sănătății umane

În bătălia eternă dintre oameni și țânțari, miza nu a fost niciodată mai mare. Acești insecte mici, care sug sânge, în special speciile precum Aedes aegypti, nu sunt doar neplăceri, ci și vectori mortal de boli precum malaria, Zika și febra dengue. Cu peste 725.000 de decese anual atribuite bolilor transmise de țânțari, căutarea pentru eliminarea acestor dăunători a căpătat urgență și a stârnit abordări științifice inovatoare.

Oamenii de știință explorează tehnologii avansate precum gene drive pentru a eradica populațiile de țânțari. Prin modificarea genetică a țânțarilor masculi pentru a produce urmași steril, cercetătorii vizează perturbarea ciclurilor de reproducere și reducerea semnificativă a numărului de țânțari. Această abordare, anumite companii, oferă o soluție promițătoare, dar controversată, care ar putea reduce dramatic transmiterea bolilor.

Cu toate acestea, perspectiva de a conduce intenționat o specie la extincție ridică întrebări profunde de natură etică și ecologică. Criticii argumentează că astfel de măsuri drastice ar putea perturba ecosistemele în care țânțarii joacă roluri ca pradă pentru diverse animale. În ciuda asigurărilor experților că ecosistemele s-ar adapta, persistă preocupări cu privire la consecințe nedorite și pierderea ireversibilă a biodiversității, notează The Guardian.

Vezi și: Analogii GLP-1 în tratamentul diabetului, fără risc pentru cancerul de tiroidă

Sănătatea publică vs. confortul ambiental

Țânțari - FOTO: Freepik

În timp ce unii susțin acțiuni imediate folosind gene drive pentru a combate boli precum Zika și malaria, alții subliniază importanța abordărilor holistice. Măsuri simple precum educația comunitară privind controlul țânțarilor și îmbunătățirea igienei s-au dovedit eficiente în trecut și ar putea oferi soluții sustenabile fără dilemele etice ale manipulării genetice.

Pe măsură ce eforturile de sănătate globală se intensifică împotriva bolilor transmise de țânțari, dezbaterile despre cel mai bun mod de a controla acești dăunători continuă. Fie prin avansuri tehnologice, fie prin intervenții bazate pe comunitate, scopul rămâne clar: salvarea de vieți și reducerea impactului devastator al bolilor transmise de țânțari, navigând în teritoriul complex al eticii și al protecției mediului înconjurător.

De ce țânțarii sunt mai activi vara

Potrivit The Conversation, țânțarii, la fel ca majoritatea insectelor, sunt cu sânge rece, sau ectotermi, ceea ce înseamnă că temperatura corpului lor se aliniază cu temperatura mediului înconjurător. Dacă afară este frig, sunt reci, iar dacă este cald, sunt calzi. Orice deviere de la temperatura optimă le poate încetini dezvoltarea sau chiar le poate provoca moartea.

Pentru ca larvele de țânțari să se dezvolte, temperaturile trebuie să fie peste un anumit prag, specific fiecărei specii, de obicei între șapte și 16 grade Celsius. Deoarece larvele sunt acvatice, au nevoie de o sursă de apă stătătoare, cum ar fi un ghiveci de flori, care să rămână până când sunt pregătite să devină adulți. 

Vezi și: Un studiu arată că dieta keto îmbunătățește memoria. Oferă protecție creierului

Vânători umani și răspânditori de boli

Există peste 3.000 de specii de țânțari, dar doar câteva vânează activ oameni, și doar femelele se hrănesc cu sânge, masculii preferă nectarul de flori.

Din nefericire, unele specii de țânțari pot purta boli grave. În Canada și Statele Unite, virusul West Nile este o preocupare majoră, fiind transmis de țânțarii locali și putând provoca complicații severe precum comă și paralizie. Temperatura minimă din februarie este un indicator al ratei de infecție cu virusul West Nile în Ontario: temperaturi mai ridicate înseamnă mai multe infecții în timpul verii.

În regiunile tropicale, oamenii se confruntă cu malaria, febra galbenă, dengue, chikungunya și virusul Zika, toate transmise de țânțari. Aceste boli sunt extrem de debilitante și cauzează sute de mii de decese anual.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel