Ce s-a aflat despre dezinfectanții folosiți în timpul pandemiei de COVID. Utilizarea dezinfectanților care conțin compuși cuaternari de amoniu (QAC) a crescut brusc în timpul pandemiei COVID-19.
Dezinfectanții utilizați în timpul pandemiei, efecte negative asupra sănătății
Acești dezinfectanți au fost legați de probleme de sănătate în cadrul unor studii efectuate pe animale și la om. Dezinfectanții pot, de asemenea, să încurajeze agenții patogeni să devină mai rezistenți la antibacteriene și antimicrobiene, contribuind la criza tot mai mare a rezistenței la antibiotice.
Experții spun că apa și săpunul sunt la fel de eficiente pentru uciderea virusului SARS-CoV-2, reducând și mai mult nevoia de dezinfectanți QAC.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat recent că COVID-19 nu mai reprezintă o urgență de sănătate publică la nivel mondial, dar virusul va continua să circule și își va păstra statutul de pandemie - deși riscul de deces și de îmbolnăvire gravă a scăzut semnificativ.
Înainte de a înțelege cum se răspândește COVID-19, menținerea suprafețelor curate părea a fi un pariu sigur pentru a reduce ratele de transmitere. Deși aceasta este o practică bună, COVID-19 se răspândește în principal prin intermediul particulelor transmise prin aer.
O nouă analiză investighează siguranța unor compuși care se găsesc în mod obișnuit în produsele de curățare a suprafețelor, a căror utilizare a crescut brusc în primele zile ale pandemiei COVID-19.
Acești dezinfectanți includ spray-uri de curățare și șervețele antibacteriene utilizate în casă, în școli și în unitățile sanitare.
Revizuirea arată că compușii de amoniu cuaternar (QAC) din produsele dezinfectante au fost asociați cu probleme de sănătate și că utilizarea lor excesivă contribuie probabil la problema tot mai mare a rezistenței antibacteriene.
Mai mult, dezinfectanții care conțin QAC nu sunt mai eficienți în uciderea SARS-CoV-2 decât apa și săpunul. Studiul este publicat în revista Environmental Science & Technology, care a fost supusă unui control colegial, potrivit Medical News Today.
Siguranța compușilor cuaternari de amoniu
CAQ sunt foarte apreciați de producători, în parte pentru că nu sunt corozivi pe suprafețe. CAQ includ compuși precum clorura de benzalconiu, clorura de dimetil benzil amoniu și clorura de benzetoniu. Aceștia se găsesc în multe produse de curățare a suprafețelor, potrivit studiului.
Anterior, studiile pe animale au sugerat că QAC-urile pot perturba sistemul imunitar și pot provoca infertilitate masculină și feminină la urmași. Însă compușii nu fuseseră încă testați pe scară largă pe oameni.
Co-autorul studiului, Dr. Erica Marie Hartmann, PhD, profesor asociat de inginerie civilă și de mediu la Universitatea Northwestern, a declarat pentru Medical News Today că există dovezi existente că QAC-urile sunt iritanți care sunt dăunători pentru piele și plămâni.
”Substanțele chimice sunt puse în uz mult, mult mai repede decât putem să le testăm și să le studiem impactul”, a declarat Dr. Hartmann.
CAQ se regăsesc în multe produse de curățare, în ciuda riscurilor potențiale
Dr. Hartmann a remarcat că agenții antimicrobieni anteriori, cum ar fi triclosanul, au ieșit din uzul comun în Statele Unite atunci când au fost interzise din produsele de spălare a mâinilor în 2016.
QAC-urile au fost exceptate de la această interdicție din cauza lipsei de cercetări privind siguranța sănătății la acel moment.
Utilizarea lor în produsele de curățare a ”crescut vertiginos”, a declarat Dr. Hartmann, adăugând că se așteaptă ca, pe măsură ce expunerea la QAC-uri crește, cercetătorii să înceapă să vadă mai multe dovezi ale efectelor lor nedorite.
”Pragul de toxicitate acută este ridicat, ceea ce înseamnă că este nevoie de o cantitate mare pentru a vedea imediat efectele toxice. Acest lucru dă impresia că QAC-urile sunt sigure”, a explicat pentru MNT coautorul studiului, Terry Hrubec, PhD, profesor de științe anatomice la The Edward Via College of Osteopathic Medicine din Blacksburg, VA.
”Problema vine de la expunerea zilnică în timp, pe care studiile arată acum că nu este sigură”, a adăugat Dr. Hrubec.
Vezi și: Tiroida Hashimoto: simptome și cauze. Semnul simplu dat de oboseală. Cum știi că ai boala de tiroidă
De ce nu sunt necesare QAC-urile împotriva COVID
Săpunul sau detergentul și apa sunt mai mult decât suficiente pentru a ucide SARS-CoV-2 pe suprafețe, a declarat Dr. Hartmann.
”Nu este un organism foarte rezistent, așa că un detergent obișnuit este bun pentru curățare”, a spus Dr. Hartmann.
Vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a evita îmbolnăvirile grave sau decesul cauzate de COVID-19. În timp ce pandemia nu mai este o urgență de sănătate globală, persoanele imunocompromise pot continua să se protejeze purtând o mască și primind periodic injecții de rapel.
Cu toate acestea, spălarea mâinilor și igienizarea generală cu produse pe bază de alcool sunt încă valoroase pentru protecția împotriva SARS-CoV-2 și a altor virusuri.
Experții care au contribuit la un articol recent din New York Times privind utilizarea excesivă a dezinfectanților au împărtășit faptul că ei folosesc rareori, sau chiar niciodată, dezinfectanți în casele lor. De asemenea, aceștia au dezvăluit o preferință pentru produsele de curățare făcute în casă, inclusiv amestecuri pe bază de apă cu cantități mici de detergent de vase și cu adaos de bicarbonat de sodiu pentru zonele deosebit de murdare.
Utilizarea pe termen lung a CAQ poate duce la rezistență antimicrobiană
Revizuirea ridică o altă preocupare cu privire la rolul acestor substanțe chimice în rezistența antimicrobiană.
”De fiecare dată când folosim un antimicrobian, oferim microbilor posibilitatea de a se adapta și de a deveni mai rezistenți”, a explicat Dr. Hartmann.
Ea a menționat că un agent patogen poate deveni mai rezistent la antimicrobianul din produsul de curățare și, de asemenea, la medicamentele antibiotice.
”Bacteriile care devin rezistente la antibiotice reprezintă una dintre cele mai mari urgențe din medicina actuală”, a adăugat Dr. Hrubec. ”Ar da înapoi cu 100 de ani tratamentele medicale dacă am pierde capacitatea de a folosi antibioticele”.
Potrivit sursei WHO rezistența la antibiotice atinge niveluri periculos de ridicate în întreaga lume. OMS notează că boli infecțioase grave, precum pneumonia, tuberculoza, intoxicațiile sanguine, gonoreea și diverse boli de origine alimentară devin din ce în ce mai greu sau chiar imposibil de tratat.
Pe lângă costul pentru sănătatea umană, rezistența la antibiotice face ca tratamentul să fie mai costisitor. Pe măsură ce antibioticele obișnuite eșuează, sunt necesare medicamente mai scumpe, ceea ce ar putea face ca tratamentul să fie inaccesibil pentru tot mai multe persoane.
Intervențiile chirurgicale și tratamentele, inclusiv transplanturile de organe, operațiile cezariene și chimioterapia, devin, de asemenea, mai periculoase pe măsură ce rezistența la antibiotice se răspândește.
Dr. Hartmann a menționat că domeniul medical ”a recunoscut acest risc și a răspuns prin administrarea antimicrobiană”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
