Bruxismul se poate întâlni atât pe parcursul zilei, dar este mai frecvent în timpul nopții. Bruxismul prezintă adesea între vârsta de 10 și 20 de ani, dar poate persista pe tot parcursul vieții, ducând adesea la probleme secundare, cum ar fi sindromul articulației temporomandibulare.
Bruxismul – asociat cu tulburări de mișcare
Atât bruxismul diurn, cât și cel nocturn pot fi asociate cu diverse tulburări de mișcare și degenerative, cum ar fi distonia oromandibulară și boala Huntington. De asemenea, bruxismul este frecvent remarcat la copiii cu retard mental sau paralizie cerebrală. Bruxismul nocturn este observat cel mai proeminent în timpul etapelor N1 și N2 somn și somn REM. Episodul se caracterizează prin măcinarea stereotipă a dinților și este adesea precipitat de anxietate, stres și boli dentare. Ocazional, au fost descrise cazuri familiale.
Vezi și: Boala cu sute de alergii. Ce este mastocitoza, cum se manifestă și cum se tratează
Tratament pentru bruxism
Injecțiile locale cu toxină botulinică în mușchii maseterului pot fi utilizate pentru a preveni complicațiile dentare și temporomandibulare și pot îmbunătăți timpul total de somn, precum și frecvența și durata episoadelor de bruxism.
Efecte negative ale bruxismului
Bruxismul poate fi însoţit de muscatul buzelor sau de mușcarea obrajilor interni şi se manifestă cel mai frecvent prin:
- Deteriorarea smaltului dentar sau deplasarea dentiţiei permanente în poziţii vicioase care determină malocluzie sau carii (chiar şi în condiţiile de igienă orală corespunzătoare);
- Fracturi dentare sau afectarea restauraţiilor dentare (implanturi, coroane, obturaţii);
- Inflamaţii periodontale care pot cauza dureri şi pot duce la pierderea dentiţiei în timp;
- Dureri de cap în special cefalee temporală;
- Sensibilitate dentară sau dureri dentare;
- Dureri faciale, în zona gâtului său maxilare;
- Trismus;
- Afectarea mobilităţii articulaţiei temporo-mandibulare;
- Tulburări de somn.
Diagnosticarea bruxismului
Diagnosticul bruxismului se face în cadrul unui consult efectuat de medicul stomatolog. Acesta evaluează starea danturii şi stabileşte cauza apariţiei afecţiunii. Radiografia dentară sau tomografia computerizată având rolul de a estima impactul forţelor aplicate la nivelul rădăcinilor şi a osului maxilar/mandibular în timpul frecării dinţilor. În urma investigațiilor se stabileşte gradul de uzură al danturii şi sensibilitatea muşchilor mandibulari.
”Aveți dureri frecvente de cap sau în zona urechii şi a articulaţiei temporo-mandubulare? Aveţi o sensibilitate dentară mai accentuată? Simțiți o oboseală a muşchilor masticatori, în special dimineaţa? Aveți, uneori, senzația că maxilarele vi se încleştează?
Acestea sunt doar o parte din simptomele de bruxism, prezent deseori noaptea, în timpul somnului şi remarcat printr-un sunet de scrâşnet caracteristic, de multe ori neacordandu-i-se importanţa cuvenită.
De cele mai multe ori, în cursul unui control stomatologic, aflați că suferiţi de bruxism. Medicul stomatolog vă poate informa despre cauzele acestuia, simptomele resimțite, ce complicații pot apărea şi, mai ales, cum poate fi tratat”, arată medicul Dan Aristide, pe pagina sa.
Semnele iniţiale de bruxism sunt observate la nivel dentar: primele aspecte evidente sunt fisurile în smalţ şi modificarea anatomiei dentare, prin tocirea dinţilor posteriori, şi nivelarea celor frontali, urmate de apariţia unei uşoare sensibilităţi dentare, apoi de dureri în zona auriculară, cauzate de problemele, de la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare, amplificarea volumului muşchiului maseter, şi durerile de cap.
Aceste schimbări ale aparatului masticator se instalează insidios. Din acest motiv, aproximativ 80% dintre pacienți nu realizează că suferă.
Cauzele bruxismului
Nu s-au putut determina cauze precise pentru acest tic, cu toate că au fost realizate multe studii pe această tematică, însă bruxismul a fost asociat cu mai mulți factori:
- Stresul, emoțiile, sarcinile solicitante, furia, tensiunea, durerea, supărarea, frustrarea, anxietatea, agitația, frica, evenimentele marcante, dizarmoniile în familie etc.
- Unele tratamente medicamentoase
- Persoanele agresive, obsesive, perfecționiste sau cele anxioase au șanse ridicate să dezvolte bruxism
- Odihna insuficientă sau de proastă calitate
- Incongruențele dentare sau erupția dentară
- Schimbarea dentiției temporare cu cea permanentă
- Dezvoltarea disproporționată a oaselor maxilare
- Obturații recente sau lucrări protetice recente care sunt adaptate ocluzal necorespunzător
- Obstrucția parțială a căilor respiratorii, prin vegetații adenoide (polipi) sau hipertrofii amigdaliene, mai notează medicul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
