”Într-un studiu făcut de IQVIA și având ca beneficiar și ARPIM se menționează că potențialul de atragere în studii clinice, dacă am fi măcar la nivelul cel mai de jos al statelor europene, ar fi de 800 milioane de euro, iar dacă am fi super-performeri ar fi de 1,2 miliarde de euro.
În prezent, investițiile sunt de 80 de milioane de euro. Avem foarte mult spațiu de dezvoltare și sperăm ca și actele legislative și eforturile noului președinte al ANMDMR să se concretizeze și să scăpăm de povara studiilor neaprobate sau aprobate într-un interval mai mare de un an.
A doua situație pe care o vedem și aceasta se referă specific la intervalul de timp de la aprobarea de punere pe piața europeană până la rambursarea în România a medicamentelor inovatoare este lipsa de claritate și predictibilitate a legislației.
În momentul actual, singura mențiune care se face pentru actualizarea acestei liste este că ea trebuie actualizată cel puțin o dată pe an.
Ceea ce ne duce la situații în care proiectul de actualizare a listei pus în transparență decizională pe site-ul ministerului, în iunie anul trecut, iar aprobarea și implementarea lui se petrece în februarie sau martie anul acesta.
Pentru că majoritatea medicamentelor au nevoie și de un protocol terapeutic pentru a putea fi prescris la medici, ne găsim, la fel, într-o situație de lipsă de claritate legislativă, care determină ca o listă actualizată și intrată în aplicare la 1 aprilie să aibă protocoale terapeutice la 26 aprilie.
Sunt tot felul de aspecte care pot părea administrative, care pot părea lipsite de importanță, dar care ne duc la un inteval între aprobarea dată de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și rambursarea în România de 899 de zile, iar pentru medicamentele oncologice, de 964 de zile. Ocupând un loc deloc de invidiat în coada clasamentului.
S-au făcut multe eforturi, în ultimii doi ani s-au aprobat mai mult de 90 de medicamente și indicații noi, dar aceste aspecte administrative însă ne fac să pierde foarte mult timp și sper ca decidenții să fie deschiși la propuneri de îmbunătățire a legislației”, a explicat dr. Ioana Bianchi, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), în exclusivitate pentru DC Medical și DC News, în cadrul dezbaterii "Cancerul poate fi învins prin prevenție, depistare precoce și terapie inovatoare".
România are nevoie de un registru național de screening
”Cred că ceea ce ne lipsește în România este o aprobare integrată și metodologii care să fie aplicate absolut de toată lumea, din sistemul privat, din sistemul public.
La ora actuală există Ghiduri de calitate a screeningului pentru trei tipuri de cancere, la nivel european, cred că ar fi bine să le traducem și noi în sistemul românesc, astfel încât, fiecare instituție care derulează un asemenea program să o facă după niște standarde și ceea ce este cel mai important, ca datele colectate să poată fi, ulterior, transmise într-un registru național de screening pentru că este foarte important ca atunci când vorbim de inovație să aplicăm inovația și în modul în care luăm deciziile, dar și prin încurajarea cercetării în România.
S-a vorbit de studii clinice, dar este important să avem nu numai studii clinice de fază 3, cele care determină practic depunerea dosarului de aprobare la EMA, dar și studii inițiale, de faza 1 sau 2, și să avem resursele umane care să fie încurajate să participe la cercetare și să fie încurajate să fie implicate în screening și diagnostic. (...)
Registrele de screening reprezintă prima etapă în informațiile despre cancer, iar modul în care sunt urmăriți, în sensul medical, ar trebui să fie o corelare între pacienții depistați pozitiv și modul în care intră în tratament, precum și intervalele în care intră în tratament, căci și acestea sunt foarte importante”, a mai spus dr. Ioana Bianchi.
Cât privește numărul persoanelor care nu ajung la medic de specialitate ori ajung în fazele avansate, Bianchi a explicat faptul că datele la nivelul sistemului de sănătate din România sunt foarte deficitare, motiv pentru care îi este foarte greu să facă o asemenea estimare.
”Ce pot să vă spun este că pentru cancerul de sân, de exemplu, există două treimi dintre paciente care se prezintă în stadii tardive. Suntem exact pe dos față de media europeană, în care două treimi se prezintă în stadiile incipiente”, a mai spus dr. Ioana Bianchi.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
