"Ce este pleurezia sau "apa la plămâni"? Înseamnă formarea de lichid în exces față de normal între plămân și peretele toracic (format din coaste, mușchi, vase de sânge etc).
Această acumulare de lichid în exces, provine sau se formează în general din cauza unor infecții respiratorii. Pot exista însă și alte cauze, printre care se numără TBC-ul, cancerul malign, pneumonii netratate, insuficiența cardiacă, artrita reumatoida, sarcoidoza, embolismul pulmonar, bronșita, infecția cu HIV și chiar ciroza hepatică.
Pleurezia se poate manifesta cu dureri puternice în timpul respirației și, în unele cazuri, poate fi urmată de febră, frisoane, cefalee, tuse seacă, neproductivă, sau dispnee.
Stabilirea diagnosticului se face în urma unui consult penumologic urmat de realizarea unor investigații imagistice, și vorbim de radiografie toracică sau computer tomograf.
Îndepărtarea excesului de lichid pleural este însă esențială, iar aceasta se realizează prin puncții pleurale, toracoscopie video-asistată sau drenaj pleural, acesta atenuând presiunea asupra plămânilor și permițând un inspir și respir mai “ușoare”.
Lichidul extras trebuie analizat în laborator pentru a se stabili ce anume a dus la acumularea acestuia la nivel pulmonar, identificându-se astfel și cauza. În paralel, se demarează tratarea medicamentoasă.
Amânarea extragerii lichidului pleural poate duce la afectarea majoră a plămanului prin infectarea lichidului. Se formează așa numitele abcese care necesită un tratament de lungă durată", potrivit medicului Alin Ciprian Nicola, șef Compartiment Chirurgie Toracică de la Spitalul Victor Babeș Timișoara.
Foto: Facebook Spitalul Victor Babeș Timișoara
Pleurezia sau apa la plămâni - simptome
Principalul simptom asociat cu pleurezia este o durere ascuțită și înjunghiată atunci când respirați. Această durere ar putea dispărea atunci când vă țineți respirația sau când puneți presiune pe zona dureroasă.
Cu toate acestea, durerea se va înrăutăți adesea atunci când strănutați, tușiți sau vă mișcați. Febra, frisoanele și pierderea poftei de mâncare sunt, de asemenea, simptome posibile, în funcție de afecțiunea care cauzează pleurezia.
Puteți experimenta pleurezia cu:
- durere pe o parte a pieptului
- durere în umeri și în spate
- respirație superficială pentru a evita să simți durerea.
Atunci când pleurezia este însoțită de efuziune pleurală, acumularea de lichid va pune presiune asupra plămânilor și îi va face să nu mai funcționeze corect. În cele din urmă, este posibil să vă confruntați cu dificultăți de respirație pe măsură ce lichidul crește. De asemenea, este posibil să aveți febră, frisoane sau tuse uscată. Aceste simptome pot indica o infecție în lichidul numit empiem.
Pleurezia - care sunt cauzele apariției ei
O varietate de afecțiuni pot provoca inflamația și durerea pleureziei, deși cele mai frecvente cauze sunt tuberculoza și alte infecții bacteriene.
Acestea includ:
- tumori canceroase, cum ar fi mezoteliomul, limfomul pleural, angiosarcomul pleurei, blastomul pleuropulmonar și sarcomul sinovial.
- traumatisme la nivelul toracelui
- endometrioza toracică
- artrită reumatoidă
- pneumotorax
- disecție aortică
- pneumonie
- pericardită acută
- virusuri precum gripa, oreionul, adenovirusul, citomegalovirusul, virusul Epstein-Barr, virusul coxsackievirusul și virusul sincițial respirator
- febra mediteraneană familială
- embolia pulmonară
- lupus.
Cum duce pleurezia la un diagnostic
Dacă aveți un revărsat pleural, este posibil să fie nevoie să faceți o toracocenteză, care este o procedură prin care se îndepărtează lichid, sânge sau aer din spațiul pleural cu un ac. Medicul poate trimite lichidul pentru analiză pentru a ajuta la identificarea cauzei care stă la baza acestei afecțiuni.
Dacă vă confruntați doar cu dureri pleuritice fără indicii de revărsare, medicul dumneavoastră va efectua un examen fizic și vă poate trimite să faceți alte tipuri de teste pentru a determina cauza care stă la baza simptomelor dumneavoastră. Medicul va încerca să excludă afecțiunile care pun în pericol viața înainte de a trece la cauze potențiale mai puțin grave.
În funcție de cauza suspectată, procesul de diagnosticare poate include:
- Radiografie toracică. Radiografia toracică îi va permite medicului dumneavoastră să vadă dacă există vreo inflamație în plămâni, dacă există lichid care indică un efuziune sau cauze precum o leziune, o tumoare sau o pneumonie.
- Teste de sânge. Analizele de sânge îl pot ajuta pe medicul dumneavoastră să diagnosticheze cauze precum o infecție bacteriană sau virală, febra reumatismală, lupus sau embolie pulmonară.
- Scanări CT și RMN. O scanare CT sau RMN poate, de asemenea, să arate lichidul din plămâni care indică un efuziune sau să ajute la identificarea unor cauze precum pneumonia, o tumoare sau un abces pulmonar.
- Ecografie. Dacă un medic suspectează că, pe lângă durerea pleurezică, aveți un revărsat pleural, poate face o ecografie pentru a vedea unde se află lichidul în piept.
- Testul de gazometrie arterială. Acest test îl poate ajuta pe medic să determine dacă există o problemă la nivelul plămânilor dumneavoastră, măsurând cât de bine absorb plămânii dumneavoastră oxigenul și elimină dioxidul de carbon.
Cum se tratează pleurezia?
Dacă vă confruntați cu dureri pleuritice, puteți lua medicamente fără prescripție medicală, cum ar fi aspirina (Bayer), ibuprofenul (Advil) sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene pentru ușurare. Persoanele care nu tolerează aceste medicamente pot fi candidate la tratament cu corticosteroizi, presupunând că nu există o infecție activă sau contraindicații.
Cu toate acestea, pentru a face să dispară efectiv pleurezia, medicul trebuie să trateze cauza de bază. În funcție de cauza suspectată, tratamentul poate include:
- antibiotice pentru infecții bacteriene
- medicamente antiinflamatorii sau biologice pentru boli precum lupusul eritematos sistemic (LES) și artrita reumatoidă
- anticoagulante ca parte a tratamentului atunci când cauza este o embolie pulmonară
- intervenții chirurgicale pentru puroi (empiem) (Persoanele cu cantități mari de lichid în plămâni (efuziuni pleurale) ar putea fi nevoite să rămână în spital cu un tub de drenaj în piept până când lichidele se drenează în mod adecvat).
- oxigenoterapie pentru un pneumotorax
- medicamente antiparazitare pentru pneumonia cauzată de un parazit, deși această cauză este rară.
Complicații după tratament
Complicațiile tratamentului depind de tratamentul specific și de cauza care stă la baza pleureziei. Odată ce aveți un diagnostic specific, verificați cu medicul dumneavoastră în ceea ce privește cursul de tratament planificat și orice efecte secundare potențiale.
Dacă intenționați să vă supuneți unei toracocenteze, întrebați dacă tehnicianul intenționează să folosească o ecografie pentru a-l ghida în timpul procedurii. În caz contrar, atunci sunteți mai expus riscului de a avea unele dureri în urma procedurii, deoarece aceștia au o șansă mai mare de a vă atinge țesutul pe parcurs.
Acest lucru înseamnă, de asemenea, că puteți fi mai expus riscului de sângerare în plămâni, de pneumotorax, hemotorax sau edem pulmonar după procedură, potrivit Healthline.
Poate fi prevenită pleurezia?
Deoarece atât de multe afecțiuni diferite pot provoca pleurezie, cea mai bună strategie de prevenire implică monitorizarea atentă a stării dumneavoastră de sănătate și efectuarea de controale la timp.
Acest lucru înseamnă să mergeți la medic din timp dacă prezentați simptome respiratorii pentru a exclude o infecție bacteriană în plămâni, o boală virală cu impact asupra plămânilor sau unele dintre cauzele mai puțin frecvente, cum ar fi o infecție fungică.
De asemenea, nu ar trebui să ignorați niciodată orice simptome cardiace sau leziuni în zona pieptului. Dacă fumați, a lucra pentru a renunța la fumat poate fi o altă strategie majoră de prevenire.
Pleurezia este o inflamație la nivelul pleurei plămânilor, uneori însoțită de dureri pleuritice. În unele cazuri, aceasta poate evolua spre efuziune pleurală, adică atunci când se acumulează lichid în interiorul plămânilor.
Deoarece o varietate de cauze pot duce la pleurezie, perspectivele depind de cauza care stă la baza acesteia. Cel mai bun mod de acțiune este să vă consultați medicul, astfel încât acesta să poată identifica rapid cauza și să excludă orice lucru care ar putea pune viața în pericol. Tratamentul va depinde de cauza simptomelor dumneavoastră.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
