"Generația fulg de nea" este un termen folosit pentru a descrie tinerii din zilele noastre care au crescut în medii foarte protejate și supraprotejate, unde părinții au fost extrem de atenți să le ofere un mediu sigur și fără frustrare. Acești tineri sunt adesea caracterizați printr-o vulnerabilitate emoțională crescută, lipsa unor abilități de a face față eșecurilor și provocărilor, și o tendință de a fi mai sensibili la stres.
Termenul sugerează o metaforă: "fulgii de nea" sunt fragili și, asemenea lor, unii tineri nu sunt pregătiți să facă față realităților dure ale vieții din cauza supraprotecției primite. În acest context, "Generația fulg de nea" este percepută ca având dificultăți în a dezvolta reziliența emoțională și în a se adapta la adversitățile cu care se pot confrunta în viața de adult.
Cât de reală este generația fulg de nea
În ultimele decenii, abordările în parenting s-au schimbat semnificativ, punând accent pe protecție, încurajare și dezvoltarea unei imagini de sine puternice pentru copii. Specialiștii oferă constant sfaturi despre cum părinții pot influența pozitiv dezvoltarea emoțională și socială a celor mici. Cu toate acestea, protecția excesivă poate avea efecte secundare, avertizează experții.
Dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, atrage atenția asupra unui aspect esențial: copiii nu pot fi protejați la nesfârșit de eșecuri și provocări.
"S-au schimbat foarte mult modalitățile de parenting și acum, peste tot apar aceste sfaturi ale specialiștilor cum să ne creștem copiii, cum să fim protectivi, încurajatori, să le creem o imagine de sine cât mai bună. Sunt lucruri foarte importante pe care le putem controla în calitate de părinți în relaționarea cu copiii, dar trebuie să fim și conștienți și de faptul că acești copii nu vor putea să fie protejați pentru o perioadă mai lungă de timp", a explicat dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Generația fulg de nea - FOTO: Freepik
Autonomie și competiție: factori esențiali în dezvoltare
Educația copiilor ar trebui să includă nu doar sprijin emoțional, ci și elemente de autonomie și competiție, pentru a-i ajuta să devină mai rezilienți în fața dificultăților vieții.
"Ar trebui să intre într-o anumită competiție și să cunoască gustul amar al eșecului și în aceste condiții se pot dezvolta anumite vulnerabilități. Trebuie să insinuăm în partea de parenting și partea de autonomie, de competiție, astfel încât tinerii să crească mai căliți în fața provocărilor vieții. Este această relaxare și ocrotire care a apărut în ultimele decade", a explicat dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Cum influențează protecția excesivă sănătatea emoțională?
Un copil care nu este expus eșecurilor și dificultăților riscă să dezvolte vulnerabilități afective pe termen lung.
"Ar trebui modificată această super-protecție a copiilor pentru ca aceștia să nu aibă la maturitate vulnerabilități pe partea de afectivitate. Dezamăgirile pot să fie începutul unor suferințe afective de durată", a explicat dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
