Rafael Nadal, deținătorul a 21 de titluri de Grand Slam, a fost învins în optimile de finală de la Roma, de către canadianul Denis Shapovalov, într-un meci în care, deși a început bine, a resimțit dureri la nivelul piciorului, fapt care i-a făcut deplasare în teren foarte dificilă.
"Din păcate, cotidianul meu este dificil. Dar şi aşa, încerc să fac cât pot mai bine. Evident, uneori îmi vine greu să accept situaţia. Este frustrant uneori când nu mă pot antrena normal timp de mai multe zile. Dar astăzi am reînceput să sufăr la mijlocul setului doi, iar la un moment dat a devenit insuportabil", a spus Rafael Nadal, potrivit Agerpres.
"Este o durere care vine şi pleacă. Uneori mai puternică, alteori mai puţin. Astăzi (joi), a fost mai rău. Nu ştiu cum va fi peste două zile, peste o săptămână. Efectiv nu ştiu", a spus Rafael Nadal după ce a fost eliminat de la ATP Roma.
Nadal suferă de sindromul Muller-Weiss care antrenează o necroză a osului navicular. Această maladie rară este incurabilă şi din acest motiv jucătorul spaniol a fost nevoit să pună capăt sezonului 2021 în luna august, din cauza durerilor prea puternice.
Mai mult, revenirea lui la începutul anului, cu obținerea celui de-al 21 titlu de Grand Slam din carieră, care îl situează pe primul loc, a fost una care a dat speranță într-o revenire a formei sportive, dar mai ales a sănătății.
Ce este sindromul Muller-Weiss
Sindromul Muller-Weiss (MWD) este o boală degenerativă și reprezintă o displazie a scafoidului, o deformare a unuia dintre oasele situate în partea centrală a piciorului, potrivit NCBI.
Frecvent bilaterală și afectând femeile cu vârste între 40 și 60 de ani, patogeneza MWD rămâne neclară: în mod tradițional, a fost considerată o osteonecroză spontană a navicularului.
Prezentarea tipică a MWD este o lungă perioadă de disconfort subtil urmată de o durere în picioare prelungită, atraumatică, invalidantă.
În prezent, nu există un standard în privința tratamentului pacienților cu MWD. Cei mai mulți susțin o terapie conservatoare inițială.
Tratamentul operator trebuie luat în considerare în cazul eșecului terapiilor conservatoare mai mult de 6 luni. Indicația pentru intervenția chirurgicală este mai degrabă severitatea simptomelor decât severitatea deformărilor.
Opțiunile de tratament operator includ decompresia centrală, fixarea internă a navicularului tarsal, tripla fuziune deschisă sau artroscopică, artrodeza talo-naviculară sau talo-naviculară-cuneiformă și excizia naviculară cu reconstrucția coloanei mediale.
Vezi și: AFAZIA lui Bruce Willis, cauzată de AVC sau TUMORI? Corneliu Toader rupe tăcerea
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
