Accidentul vascular cerebral poate fi cauzat de un vas de sânge blocat (accident vascular cerebral ischemic) sau de un vas de sânge rupt (accident vascular cerebral hemoragic).
În ultimele câteva decenii, incidența accidentului vascular cerebral și a mortalității este în scădere. Accidentul vascular cerebral este principala cauză a dizabilității adulților la nivel mondial. Prin urmare, este esențial să recunoașteți accidentul vascular cerebral din timp și să îl tratați rapid pentru a preveni sau a minimiza morbiditatea și mortalitatea.
AVC-ul este o urgență medicală și necesită intervenție rapidă pentru a minimiza leziunile cerebrale și pentru a îmbunătăți șansele de recuperare.
Cauzele apariției unui AVC
Cauzele apariției unui accident vascular cerebral (AVC) pot varia în funcție de tipul său:
AVC ischemic
Acesta este cel mai comun tip de AVC și este cauzat de blocarea sau îngustarea unui vas de sânge care alimentează creierul. Principalele cauze includ:
- Ateroscleroza: Îngustarea arterelor cauzată de acumularea de plăci de grăsime, colesterol și alte substanțe.
- Tromboză: Formarea unui cheag de sânge într-o arteră care alimentează creierul.
- Embolism: Un cheag de sânge sau alte materiale (cum ar fi bucăți de plăci) se deplasează prin fluxul sanguin și blochează un vas de sânge în creier. Aceste embolii pot proveni din inimă, din vasele de sânge mari sau alte părți ale corpului.
AVC hemoragic
Acest tip de AVC apare atunci când un vas de sânge din creier se rupe, provocând sângerare în creier. Cauzele includ:
- Hipertensiunea arterială (tensiune arterială ridicată): Aceasta este cea mai frecventă cauză, care poate slăbi pereții vaselor de sânge din creier.
- Anevrism cerebral: Dilatarea anormală a unui vas de sânge care poate exploda.
- Malformații arteriovenoase (MAV): Defecte ale vaselor de sânge care le fac mai susceptibile la rupere.
- Tulburări de coagulare a sângelui: Acestea pot crește riscul de sângerare în creier.
Factori de risc generali pentru AVC
Anumiți factori de risc cresc probabilitatea de a dezvolta un AVC, indiferent de tip. Aceștia includ:
- Hipertensiunea arterială: Principalul factor de risc pentru ambele tipuri de AVC.
- Fumatul: Crește riscul de ateroscleroză și de formare a cheagurilor de sânge.
- Diabetul: Contribuie la ateroscleroză și la alte complicații vasculare.
- Colesterolul ridicat: Contribuie la formarea plăcilor de ateroscleroză.
- Obezitatea și sedentarismul: Conduc la hipertensiune arterială, diabet și alte probleme cardiovasculare.
- Istoric familial de AVC: Factorii genetici pot influența riscul.
Tipuri de AVC
Accidentul vascular cerebral ischemic
Accidentul vascular cerebral ischemic este cel mai frecvent tip de AVC și apare atunci când un cheag de sânge sau o altă obstrucție blochează un vas de sânge care alimentează creierul. Acest blocaj împiedică sângele să transporte oxigen și nutrienți către o anumită parte a creierului, ceea ce poate duce la moartea celulelor cerebrale în acea zonă.
AVC trombotic apare atunci când un cheag de sânge (tromb) se formează în arterele care furnizează sânge creierului. Tromboza este adesea rezultatul aterosclerozei, o condiție caracterizată de îngustarea și întărirea arterelor din cauza acumulării de plăci de colesterol și alte materiale.
AVC embolic apare când un cheag de sânge sau alt material se formează în altă parte a corpului, de obicei în inimă, și este transportat prin fluxul sanguin către creier, unde blochează un vas de sânge.
Aceasta este frecvent asociată cu condiții cardiace precum fibrilația atrială, în care ritmul cardiac neregulat favorizează formarea cheagurilor de sânge în inimă.
Cauzele AVC-ului ischemic sunt legate de condițiile care contribuie la formarea cheagurilor de sânge sau la obstrucția vaselor de sânge. Factorii de risc includ hipertensiunea arterială, fibrilația atrială, ateroscleroza, diabetul, fumatul, hiperlipidemia etc.
Tratamentul de urgență pentru AVC ischemic include:
- Medicamente trombolitice. Acestea pot dizolva cheagul de sânge dacă sunt administrate în primele ore după debutul simptomelor.
- Terapie anticoagulantă. Previne formarea de noi cheaguri de sânge.
- Intervenții chirurgicale sau proceduri endovasculare. Cum ar fi trombectomia, care presupune îndepărtarea mecanică a cheagului.
Accidentul vascular cerebral hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic este un tip de AVC care apare atunci când un vas de sânge din creier se rupe, provocând sângerare în creier sau în jurul creierului. Această hemoragie poate deteriora celulele cerebrale și poate duce la acumularea de presiune în interiorul craniului, agravând leziunile cerebrale.
Hemoragia intracerebrală apare atunci când un vas de sânge din interiorul creierului se rupe și sângerează în țesutul cerebral. Aceasta este cea mai frecventă formă de AVC hemoragic.
Este adesea cauzată de hipertensiunea arterială, care poate slăbi pereții vaselor de sânge de-a lungul timpului.
Hemoragia subarahnoidiană apare atunci când sângerarea se produce în spațiul subarahnoidian, zona dintre creier și membranele care îl înconjoară.
Cauza principală este de obicei ruptura unui anevrism cerebral. O altă cauză poate fi o malformație arteriovenoasă (MAV), o anomalie congenitală a vaselor de sânge.
Cauzele și factorii de risc pentru AVC hemoragic includ:
- Hipertensiunea arterială: Este cel mai important factor de risc, contribuind la slăbirea pereților vaselor de sânge.
- Anevrism cerebral: O dilatare anormală a unui vas de sânge care poate exploda.
- Malformații arteriovenoase (MAV): Conexiuni anormale între artere și vene, care pot rupe.
- Tulburări de coagulare a sângelui: Condiții care afectează capacitatea sângelui de a se coagula, crescând riscul de sângerare.
- Traume craniene: Leziuni ale capului care pot provoca sângerare în creier.
- Consumul de anticoagulante sau antiplachetare: Medicamente care subțiază sângele și pot crește riscul de sângerare.
- Fumatul și consumul excesiv de alcool: Aceștia sunt factori de risc suplimentari.
Tratamentul pentru AVC hemoragic se concentrează pe controlul sângerării și reducerea presiunii intracraniene. Opțiunile includ:
- Medicamente: Pentru a controla tensiunea arterială, a preveni spasmele vasculare și a gestiona alte simptome.
- Intervenții chirurgicale: Pot include îndepărtarea sângelui acumulat, repararea anevrismelor sau malformațiilor arteriovenoase sau alte proceduri pentru a reduce presiunea asupra creierului.
- Monitorizarea intensivă: Este esențială pentru a gestiona potențialele complicații, cum ar fi edemul cerebral (umflarea creierului) sau hidrocefalia (acumularea excesivă de lichid în creier).
Recuperarea după un AVC hemoragic poate fi lungă și complexă, necesitând reabilitare pentru a recâștiga funcțiile pierdute și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.
Simptomele unui AVC
Simptomele unui accident vascular cerebral pot varia în funcție de zona creierului afectată și de gravitatea blocajului sau a hemoragiei. Cu toate acestea, există câteva simptome comune și caracteristice care pot apărea brusc. Aceste simptome sunt esențiale pentru recunoașterea rapidă a AVC-ului și includ:
- Slăbiciune sau amorțeală bruscă: Pe o parte a corpului, afectând fața, brațul sau piciorul. De obicei, această slăbiciune sau amorțeală este unilaterală (afectează doar o parte a corpului).
- Dificultăți de vorbire și de înțelegere: Pacientul poate avea probleme în a vorbi clar (vorbire neclară sau incoerentă) sau în a înțelege ce spun alții.
- Confuzie bruscă: Dificultăți în gândire, înțelegere sau în a lua decizii.
- Dureri de cap severe: O durere de cap bruscă și severă, fără o cauză cunoscută, care poate fi însoțită de greață, vărsături sau pierderea cunoștinței, mai ales în cazul unui AVC hemoragic.
- Probleme de echilibru și coordonare: Amețeli, pierderea echilibrului sau a coordonării, dificultăți în mers.
- Probleme de vedere: Vedere încețoșată, pierderea vederii într-un ochi sau vederea dublă.
Cum ne dăm seama că o să avem un atac cerebral
Recunoașterea semnelor timpurii ale unui atac cerebral (AVC) este crucială pentru a obține ajutor medical prompt. Există două situații de considerat: simptomele unui AVC complet și semnele unui atac ischemic tranzitor (AIT), care poate precede un AVC major.
Semne prevestitoare ale unui AVC
Un atac ischemic tranzitor, cunoscut și sub denumirea de "mini-AVC", este un episod temporar de simptome asemănătoare unui AVC. AIT-urile sunt cauzate de o scurtă întrerupere a fluxului de sânge către o parte a creierului și durează, de obicei, câteva minute până la o oră. Simptomele sunt similare cu cele ale unui AVC complet, dar dispar rapid și nu provoacă leziuni permanente. AIT este un semnal de avertizare puternic că un AVC major ar putea să apară în viitorul apropiat.
Ce să faci în caz de simptome prevestitoare
- Solicitați ajutor medical imediat: Nu așteptați ca simptomele să dispară. Apelați serviciile de urgență, chiar dacă simptomele sunt de scurtă durată. Fiecare minut contează în limitarea leziunilor cerebrale.
- Nu ignorați simptomele: Chiar dacă simptomele dispar (ca în cazul unui AIT), este esențial să consultați un medic pentru evaluare și tratament preventiv.
- Monitorizați semnele de avertizare: Dacă aveți factori de risc pentru AVC, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul sau un istoric familial de AVC, fiți deosebit de vigilenți la semnele prevestitoare și discutați cu medicul despre măsurile de prevenție.
Semnul FAST
Pentru a recunoaște rapid simptomele unui AVC, este util să folosiți acronimul "FAST":
- Face (Față): Verificați dacă fața este căzută pe o parte, dacă pacientul nu poate zâmbi sau dacă gura sau ochiul sunt căzute.
- Arms (Brațe): Cereți persoanei să ridice ambele brațe. Dacă un braț coboară sau nu poate fi ridicat, ar putea fi un semn de AVC.
- Speech (Vorbire): Verificați dacă vorbirea este neclară sau dacă persoana nu poate repeta o propoziție simplă corect.
- Time (Timp): Dacă observați oricare dintre aceste semne, este timpul să sunați de urgență la 112. Intervenția rapidă este crucială pentru a minimiza leziunile cerebrale și pentru a îmbunătăți șansele de recuperare.
Diagnosticul unui atac cerebral
Diagnosticul unui accident vascular cerebral implică o combinație de evaluări clinice, imagistică medicală și teste de laborator pentru a determina tipul de AVC, localizarea, severitatea și cauza sa. Diagnosticul rapid și precis este crucial pentru a începe tratamentul adecvat cât mai curând posibil.
Medicul va întreba despre simptomele actuale, istoricul medical personal și familial, și despre posibilii factori de risc
Examinarea fizică și neurologică include evaluarea forței musculare, coordonării, vorbirii, reflexelor, și altor funcții neurologice. Se va verifica, de asemenea, prezența semnelor fizice, cum ar fi fața căzută, slăbiciunea pe o parte a corpului și dificultăți de vorbire.
Teste imagistice
- Tomografia computerizată (CT): Un CT cerebral este adesea primul test imagistic utilizat. Poate detecta hemoragiile, unele tipuri de tumori, atacuri ischemice, leziuni cerebrale și alte probleme. CT-ul este util pentru a diferenția între un AVC ischemic și un AVC hemoragic, ceea ce este esențial pentru determinarea tratamentului.
- Rezonanța magnetică nucleară (RMN): RMN-ul cerebral oferă imagini mai detaliate ale creierului și este util în detectarea leziunilor mai mici sau în zone mai dificile de vizualizat cu CT-ul. RMN-ul este deosebit de util pentru a vedea AVC-urile ischemice la început.
- Angiografia CT sau RMN: Aceste teste pot vizualiza vasele de sânge din creier pentru a detecta blocaje, anevrisme, sau alte anomalii vasculare.
Teste de laborator
- Analize de sânge: Pot include verificarea nivelului de zahăr din sânge (glicemie), a numărului de trombocite, a nivelurilor de colesterol, a funcției de coagulare a sângelui, și a altor factori care pot influența starea pacientului și tratamentul necesar.
- Testele de coagulare: Ajută la evaluarea capacității sângelui de a se coagula, ceea ce este important în gestionarea tratamentului, mai ales dacă se consideră administrarea de medicamente trombolitice sau anticoagulante.
Diagnosticul rapid este crucial pentru a stabili tratamentul corespunzător. De exemplu, pentru un AVC ischemic, tratamentul poate include medicamente trombolitice pentru a dizolva cheagul de sânge, care sunt cele mai eficiente dacă sunt administrate în primele ore după debutul simptomelor. În cazul unui AVC hemoragic, este esențial să se controleze sângerarea și presiunea intracraniană, iar tratamentul va fi diferit, uneori incluzând intervenții chirurgicale.
Tratamentul pentru AVC
Tratamentul depinde de tipul de AVC, severitatea acestuia și timpul trecut de la apariția simptomelor.
Tratamentul pentru AVC ischemic
AVC-ul ischemic, cauzat de un cheag de sânge care blochează un vas de sânge din creier, este tratat cu scopul de a restabili fluxul sanguin.
- Medicamente trombolitice: Activatorul de plasminogen tisular (tPA): Este un medicament care poate dizolva cheagurile de sânge. tPA trebuie administrat în primele 4,5 ore de la debutul simptomelor pentru a fi eficient. Acest tratament este considerat de urgență și este crucial să fie administrat cât mai curând posibil.
- Tratamentul endovascular prin trombectomie mecanică. Aceasta este o procedură în care medicii folosesc un cateter pentru a îndepărta manual un cheag de sânge dintr-o arteră mare din creier. Este deosebit de util pentru pacienții care nu sunt candidați pentru tPA sau la care tPA nu a fost eficient.
- Medicamente antiplachetare și anticoagulante: aspirina, anticoagulante
Tratamentul pentru AVC hemoragic
AVC-ul hemoragic, cauzat de sângerarea în creier, necesită o abordare diferită, axată pe controlul sângerării și reducerea presiunii intracraniene.
- Medicamente pentru reducerea tensiunii arteriale
- Reversarea anticoagulării: Dacă pacientul ia medicamente anticoagulante, poate fi necesar să se administreze medicamente pentru a contracara efectele acestora și a reduce riscul de sângerare continuă.
- Intervenții chirurgicale: Chirurgie de evacuare a hematomului și repararea anevrismelor
Cum se face recuperarea după un AVC
Recuperarea după un accident vascular cerebral este un proces complex și individualizat, care poate dura săptămâni, luni sau chiar ani, în funcție de gravitatea AVC-ului și de cât de rapid a fost inițiat tratamentul. Obiectivul recuperării este de a ajuta pacienții să-și recâștige funcțiile pierdute, să îmbunătățească independența și calitatea vieții și să prevină complicațiile suplimentare.
Evaluarea inițială post-AVC include o examinare detaliată pentru a identifica nivelul de afectare neurologică și alte complicații.
Se elaborează un plan de recuperare care ia în considerare nevoile individuale ale pacientului, obiectivele de recuperare și nivelul de funcționalitate înainte de AVC.
Reabilitarea timpurie începe de obicei în spital și implică o echipă multidisciplinară de specialiști, inclusiv medici, terapeuți fizici, terapeuți ocupaționali, logopezi și psihologi. Obiectivele principale includ:
- Prevenirea complicațiilor secundare
- Începerea exercițiilor de mobilizare pentru a preveni rigiditatea și a păstra forța musculară.
- Îmbunătățirea funcției cognitive și comunicative.
Terapia fizică (kineziterapie) se concentrează pe restabilirea mobilității, forței și echilibrului. Exercițiile pot include antrenamente de mers, exerciții de coordonare și activități specifice pentru întărirea mușchilor afectați.
Terapia ocupațională ajută pacienții să-și recâștige abilitățile necesare pentru viața de zi cu zi, cum ar fi îmbrăcatul, gătitul și alte activități domestice.
Logopedia este pentru pacienții cu afazie sau alte tulburări de comunicare.
Reabilitare cognitivă și psihologică implică exerciții pentru îmbunătățirea memoriei, atenției și funcțiilor executive. Consilierea psihologică și suportul emoțional sunt esențiale pentru a ajuta pacienții să facă față schimbărilor emoționale și depresiei, care sunt comune după un AVC.
Recuperarea după un AVC este un proces continuu, iar succesul depinde de mai mulți factori, inclusiv severitatea inițială a AVC-ului, timpul de intervenție, implicarea pacientului în procesul de reabilitare și suportul din partea familiei și a echipei medicale.
Legătura dintre fumat și AVC
Fumatul este un factor de risc major pentru accidentul vascular cerebral. Legătura dintre fumat și AVC este bine documentată și se explică prin mai multe mecanisme prin care fumatul afectează sistemul cardiovascular și sănătatea generală a unei persoane.
Fumatul contribuie la formarea plăcilor de aterom în arterele de-a lungul corpului, inclusiv în arterele carotide care alimentează creierul. Ateromatoza poate îngusta sau bloca aceste artere, limitând fluxul de sânge către creier și crescând riscul de AVC ischemic.
Substanțele chimice din fumul de țigară pot face sângele mai vâscos și mai predispus la formarea cheagurilor.
Fumatul dăunează endoteliului, stratul interior al vaselor de sânge, făcându-le mai vulnerabile la ateroscleroză și alte boli vasculare. Endoteliul deteriorat nu poate regla eficient tensiunea arterială și nu poate preveni formarea cheagurilor de sânge.
Fumatul contribuie la creșterea tensiunii arteriale, un factor de risc major pentru AVC. Nicotina din țigări stimulează sistemul nervos central, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace.
Monoxidul de carbon din fumul de țigară reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen, forțând inima să lucreze mai mult pentru a furniza oxigen țesuturilor, inclusiv creierului.
Renunțarea la fumat nu numai că reduce riscul de AVC, dar îmbunătățește și sănătatea generală, crește longevitatea și calitatea vieții.
Cum prevenim un AVC
Prevenirea accidentului vascular cerebral implică gestionarea factorilor de risc și adoptarea unui stil de viață sănătos. Iată câteva măsuri esențiale pentru reducerea riscului de AVC:
Controlul tensiunii arteriale
- Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale.
- Medicație prescrisă de medic, dacă este necesar.
- Reducerea aportului de sare și menținerea unei diete sănătoase.
- Exerciții fizice regulate.
- Evitarea consumului excesiv de alcool și renunțarea la fumat.
Menținerea unei diete sănătoase
O dietă echilibrată poate ajuta la menținerea sănătății vasculare și la reducerea riscului de AVC. Consumați multe fructe și legume, cereale integrale și proteine slabe. Reduceți grăsimile saturate și trans pentru a gestiona nivelul colesterolului, consumați pește bogat în omega-3.
Activitatea fizică regulată
Exercițiile fizice ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, reduc tensiunea arterială și îmbunătățesc sănătatea cardiovasculară.
Gestionarea greutății corporale
Menținerea unei greutăți corporale sănătoase reduce riscul de hipertensiune arterială, diabet și alte afecțiuni care pot crește riscul de AVC.
Gestionarea diabetului
Diabetul este un factor de risc semnificativ pentru AVC. Controlul nivelului de zahăr din sânge prin dietă, exerciții fizice și medicație este esențial.
Tratamentul afecțiunilor medicale preexistente
- Fibrilația atrială: O aritmie care poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge. Poate fi gestionată cu medicație anticoagulantă.
- Colesterolul ridicat: Poate fi gestionat cu statine și alte medicamente, pe lângă schimbările în dietă și stil de viață.
Controlul stresului
Stresul cronic poate contribui la hipertensiune și alte comportamente de risc, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool. Tehnicile de gestionare a stresului includ meditația, yoga, exercițiile fizice și consilierea.
Adoptarea acestor măsuri preventive poate reduce semnificativ riscul de AVC și poate contribui la o viață mai lungă și mai sănătoasă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
