Câte trepte trebuie să urci zilnic pentru a avea o inimă sănătoasă. Un studiu a descoperit numărul de trepte pe care ar trebui să le urci în fiecare zi pentru a reduce riscul de boli de inimă. Mișcarea este esențială pentru o viață mai sănătoasă, dar urcarea unui anumit număr de trepte în fiecare zi ar putea contribui la minimizarea riscului de boli de inimă.
Cercetătorii au constatat că urcarea a cinci etaje de scări zilnic poate reduce afecțiunile cardiovasculare cu aproximativ 20%.
Câte trepte trebuie să urci zilnic pentru a avea o inimă sănătoasă
Un studiu a constatat că urcarea a cinci etaje de scări în fiecare zi poate reduce riscul de boli cardiovasculare cu aproximativ 20%. Dr. Lu Qi de la Tulane University a subliniat că această activitate poate îmbunătăți fitnessul cardiorespirator și profilul lipidic într-un mod eficient din punct de vedere al timpului.
Pentru cei care nu au scări în locuință, această activitate poate fi o modalitate convenabilă de prevenire a bolilor de inimă. Ateroscleroza, o îngustare a arterelor, poate duce la afecțiuni grave precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.
Studiul s-a bazat pe date de la 450.000 de adulți și a arătat că urcarea scărilor a redus riscul cardiovascular la cei mai puțin susceptibili. Aceste constatări subliniază beneficiile potențiale ale urcării scărilor ca măsură de prevenire a bolilor de inimă aterosclerotice în populația generală.
Dr. Lu Qi, titularul catedrei HCA Regents și profesor la Școala de Sănătate Publică și Medicină Tropicală Tulane University din New Orleans, a comentat asupra rezultatelor.
”Exercițiile scurte de urcare a scărilor cu intensitate mare sunt o modalitate eficientă din punct de vedere al timpului de a îmbunătăți fitnessul cardiorespirator și profilul lipidic”, a spus Dr. Qi, potrivit Express.
Înlocuiește liftul cu scările
Pentru cei care locuiesc în case cu scări, urcarea și coborârea lor poate fi ceva la care nu se gândesc prea mult. Însă cei care locuiesc în apartamente sau case la nivelul solului ar trebui să urce scări în altă parte pentru a obține beneficiile specificate de cercetare.
”Aceste constatări evidențiază avantajele potențiale ale urcării scărilor ca măsură preventivă primară pentru boala cardiovasculară aterosclerotică în populația generală”, a mai menționat dr. Qi.
Boala cardiovasculară aterosclerotică
NHS explică faptul că ateroscleroza este procesul de îngustare a arterelor, care cauzează dificultăți în fluxul sanguin prin ele. Arterele îngustate vă expun la un risc mai mare de afecțiuni grave, cum ar fi infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.
Simptomele bolii pot include:
- Dureri în piept
- Dureri în brațe și picioare, în special la efor
- tSenzația de lipsă de aer
- Senzația de oboseală permanentă
- Slăbiciune
- Confuzie.
Cum au ajuns Dr. Qi și colegii săi la astfel de concluzii
Pentru acest studiu, cercetătorii au folosit date dintr-o Biobancă din Marea Britanie cu 450.000 de adulți. Participanții au fost evaluați în funcție de istoricul familial al bolilor cardiovasculare, riscul genetic și factorii de risc stabiliți.
Participanții au fost întrebați despre obiceiurile lor de viață și frecvența cu care urcă scările. Ulterior, sănătatea participanților a fost monitorizată, în medie, 12 ani mai târziu.
Rezultatele au arătat că urcarea mai multor trepte zilnic a redus riscul bolilor cardiovasculare la cei mai puțin susceptibili.
”Acest studiu furnizează dovezi noi pentru efectele protectoare ale urcării scărilor asupra riscului de boală cardiovasculară aterosclerotică”, a mai spus dr. Qi.
Studiul de cercetare a fost publicat în revista Atherosclerosis.
Ce este boala cardiovasculară aterosclerotică
Boala cardiovasculară aterosclerotică, cunoscută și sub denumirea simplificată de ateroscleroză, este o afecțiune a sistemului cardiovascular care implică îngustarea și rigidizarea arterelor din cauza acumulării de plăci aterosclerotice în peretele arterial. Ateroscleroza este una dintre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare, care pot include:
Boala coronariană: Ateroscleroza poate afecta arterele coronariene, care furnizează sânge și oxigen inimii. Îngustarea acestor artere poate duce la angină pectorală (dureri în piept) sau chiar la un infarct miocardic (atac de cord).
Boala cerebrovasculară: Ateroscleroza în arterele care alimentează creierul poate duce la accidente vasculare cerebrale (AVC). Blocarea sau ruperea unor plăci aterosclerotice poate opri fluxul de sânge către anumite părți ale creierului, cauzând leziuni cerebrale.
Boala arterială periferică: Ateroscleroza în arterele din afara inimii și creierului poate duce la o circulație deficitară în membrele inferioare, cauzând durere la mers și, în cazuri severe, gangrenă.
Ateroscleroza începe de obicei cu depozite de grăsime, colesterol și alte substanțe în pereții arterelor. Aceste depozite formează plăci aterosclerotice, care pot crește în dimensiune și bloca parțial sau complet fluxul de sânge prin artere. Acest proces poate cauza simptome precum dureri în piept, dificultăți de respirație sau slăbiciune și poate duce la complicații grave, cum ar fi infarctul miocardic sau AVC-ul.
Factorii de risc pentru a dezvolta ateroscleroză includ fumatul, alimentația necorespunzătoare, lipsa de exerciții fizice, hipertensiunea arterială, diabetul, nivelurile ridicate de colesterol LDL ("colesterolul rău") și istoricul familial de boli cardiovasculare.
Prevenirea și gestionarea aterosclerozei implică adesea modificări ale stilului de viață și tratament medical, precum medicamente pentru a reduce colesterolul sau pentru a controla tensiunea arterială. Este important să se ia măsuri pentru a reduce riscul de a dezvolta ateroscleroză și complicațiile sale grave, deoarece aceasta este o afecțiune comună și potențial letală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
