Perioada în care un om poate rezista fără hrană și fără apă poate varia în funcție de anumiți parametri. În contextul actual, în care cutremurele de mare magnitudine au făcut ravagii în Turcia și Siria, și au exista oameni salvați după zile bune de stat pe sub dărâmături, dar și cu cele din zona Gorjului, o zonă care până recent nu era cunoscută ca zonă activă, aceste întrebări sunt mai mult decât firești, mai ales că potrivit autorităților în kitul de supraviețuire în caz de cutremur sau alte dezastre naturale ni se indică să avem provizii pentru cel puțin trei zile.
”Avem un răspuns statistic, fiecare va rezista în mod individual, în funcție de patologiile asociate, în funcție de vârstă. Copiii sunt mai vulnerabili în a dezvolta deshidratare sau hipoglicemie, dacă nu se alimentează, la fel, persoanele vârstnice, dacă au anumite boli cronice, acestea vor predispune la instalarea efectelor negative ale lipsei de alimentație și de hidratare.
Statistic, putem să stăm fără alimentație până la aproape două luni, au fost cazuri de greva foamei unde au rezistat undeva până la aproape 60 de zile. Acest lucru este posibil pentru că organismul are capacitatea de a mobiliza anumite depozite, primele sunt cele de glicogen de la nivelul hepatic și ulterior cele din țesutul adipos.
Se consumă grăsimi care vor produce energie. De aici și individualitatea. Depinde dacă avem o funcție hepatică bună și depinde dacă avem depozite adipoase”, a explicat dr. Radu Țincu, medic ATI, la Antena 3 CNN.
Ce se întâmplă în organism în lipsa hranei și a apei
Dacă fără hrană omul poae să supraviețuiască pe o durată mai mare de timp, în ceea ce privește deshidratarea, lucrurile sunt ceva mai complicate, deoarece perioada de rezistență fără apă este cel mult de 3-4 zile.
”Acest lucru duce la apariția deshidratării, la apariția hipotensiunii arteriale, cu scăderea tensiunii arteriale, și instalarea unei complicații extrem de periculoasă care este insuficiența renală acută. Nu mai avem suficientă rată de filtrare și acest lucru va duce la blocarea rinichilor, care va antrena un cerc vicios prin acumularea de acizi și produși de metabolism care nu mai pot fi eliminați.
De aceea este esențială hidratarea, după 2-3 zile ar trebui să găsim o soluție. Sigur, ați văzut că mulți dintre cei care au supraviețuit (n.r. în urma cutremurelor din Turcia și Siria) au avut acces la ceva apă pe care au găsit-o printre acele dărâmături sau unii au consumat, din păcate, propriul produs de eliminare, care este urina. Și au supraviețuit”, a mai spus medicul.
În ceea ce privește rezistența la lipsa de somn, medicul afirmă că și aceasta poate fi o problemă și a explicat că cea mai lungă perioadă de nesomn a fost de 11 zile, înregistrată în 1963.
”Cred că vulnerabilitatea cea mai mare, când discutăm de cutremurul din Turcia, o reprezintă temperaturile. Oamenii au stat în frig, sub acele dărâmături și nu au avut acces la apă”, a mai spus medicul.
Deshidratarea, simptome
Potrivit dr. Radu Țincu, deshidratarea se prezintă prin senzație de sete, ”care este principalul semnal de alarmă”, iar progresiv poate să apară hipotensiunea arterială, ”tensiunea începe să scadă pentru că nu mai avem suficient volum în interiorul vaselor de sânge și ulterior apare și această insuficiență renală acută, adică începem să urinăm din ce în ce mai puțin, pentru că nu mai avem ce să filtrăm la nivel renal”.
În cazul deshidratării accentuate, acest lucru va antrena și modificări la nivelul electroliților. ”Sodiul începe să crească pentru că nu mai este suficientă apă și apare o stare de concentrare a sodiului și acest lucru poate duce la apariția disfuncțiilor neurologice.
Pacienții pot să dezvolte crize epileptice, pot să devină somnolenți, apar o stare de somnolență, iar această stare de somnolență este coroborată nu doar prin lipsa de lichide, ci și prin apariția hipoglicemiei.
Hipoglicemia duce la scăderea capacității creierului de a funcționa. Singurul organ din corpul omenesc care este dependent, în totalitate, de glucoză este creierul.
În absența glucozei, activitatea cerebrală încetinește. Se intră într-o stare de comă și apoi, evident, se poate instala decesul”, a mai spus medicul.
Vezi și: Bruce Willis, diagnosticat cu demență. Ce este demența frontotemporală
Deshidratarea, prim ajutor
În cazurile extreme, în care nu este acces la o sursă de hidratare, așa cum se întâmplă în cazurile de dezastre naturale, deshidratarea este greu de remediat.
”Deshidratarea este modulată de o serie de factori din mediul extern. De exemplu, dacă este foarte cald și transpirăm, acest lucru va duce la instalarea mai rapidă a stării de deshidratare.
Iar dacă discutăm de temperaturile scăzute, să știți că ele au favorizat într-o oarecare măsură supraviețuirea pentru că au redus și rata metabolică. Faptul că a fost rece afară, oamenii au intrat într-o așa-zisă stare de hibernare și acest lucru a dus la scăderea ratei de metabolism.
Sigur, discutăm de un echilibru destul de fragil, pentru că între această stare de hibernare, oarecum benefică, poate să apară hipotermia, pot să apară degerăturile”, a mai spus medicul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
