În fiecare dimineață, milioane de oameni din întreaga lume încep ziua cu o nelipsită ceașcă de cafea, fie pentru a-și trezi simțurile, fie pentru a savura momentul de liniște. Dar, dacă ai fi spus că preferințele tale de cafea ar putea fi înrădăcinate adânc în genele tale? Un nou studiu publicat în Nature - Neuropsychopharmacology sugerează că răspunsul la întrebarea "Este cafeaua bună sau rea?" ar putea depinde cu adevărat de ceea ce poți moșteni genetic.
De ce cafeaua este o preferință genetică
O echipă internațională de cercetători a găsit dovezi că există gene specifice care ajută la determinarea cât de multă cafea bea cineva și cum afectează aceasta corpul. Pentru a complica lucrurile, totuși, aceste influențe genetice par să interacționeze cu factorii de mediu și culturali în moduri care pot produce rezultate opuse în grupuri diferite. Simplu spus, dacă cafeaua este bună sau rea poate varia literal de la o persoană la alta.
"Am avut motive bune să suspectăm din lucrările anterioare că există gene care influențează cât de multă cafea consumă cineva. Și astfel, nu am fost surprinși să descoperim că în ambele cohorte pe care le-am examinat, există dovezi statistice că acesta este un caracter ereditar.
Cu alte cuvinte, variantele genetice particulare pe care le moștenești de la părinții tăi influențează cât de multă cafea este probabil să consumi", spune dr. Abraham Palmer, profesor de psihiatrie la UC San Diego School of Medicine, într-un comunicat de presă.
Testare genetică
Pentru a dezlega acest puzzle genetic, cercetătorii au realizat un studiu de asociere la nivelul genomului (GWAS) analizând date de la peste 460.000 de oameni din două baze de date mari — baza de date 23andMe cu peste 130.000 de americani și UK Biobank cu peste 334.000 de participanți britanici.
"Am folosit aceste date pentru a identifica regiuni ale genomului asociate cu probabilitatea ca cineva să consume mai mult sau mai puțin cafea. Și apoi să identificăm genele și biologia care ar putea sta la baza consumului de cafea" explică dr. Hayley Thorpe, autorul principal al studiului de la Western University din Ontario.
Pentru fiecare bază de date, cercetătorii au căutat corelații între variantele genetice și obiceiurile de consum de cafea auto-raportate din chestionare. Chestionarul 23andMe a întrebat în mod specific despre consumul de cafea cofeinizată, în timp ce chestionarul UK Biobank a întrebat despre cafea în general, inclusiv despre băuturi decofeinizate.
Vezi și: Tratamentul pentru durerile de gât, individualizat. Ce ar trebui schimbat
Descoperiri intrigante
Cafeaua - FOTO: Freepik@coolvector
Analiza a dezvăluit mai multe descoperiri intrigante. În primul rând, a confirmat o componentă genetică clară pentru consumul de cafea, anumite profiluri genetice fiind asociate cu un consum mai mare sau mai mic de cafea în ambele baze de date.
Cu toate acestea, lucrurile au devenit mai complexe când cercetătorii au analizat legăturile dintre aceste "gene ale cafelei" și diverse afecțiuni și trăsături medicale.
În datele de la 23andMe, variantele genetice legate de un consum mai mare de cafea au arătat o corelație pozitivă cu condiții dăunătoare precum obezitatea și abuzul de substanțe. Acest lucru sugerează că consumul de cafea determinat de genetică ar putea aduce unele riscuri serioase pentru sănătate.
Pe de altă parte, opusul a fost adevărat pentru condițiile psihiatrice precum anxietatea și depresia. Datele de la 23andMe au arătat o corelație pozitivă, în timp ce UK Biobank a indicat o corelație negativă. Cu alte cuvinte, aceleași variante genetice asociate cu un consum mai mare de cafea au fost legate de riscuri mai mari de probleme de sănătate mentală într-o populație, dar păreau să fie protective în cealaltă.
Vezi și: Trei boli grave pe care le poți face din cauza lenjeriei de pat. Una poate fi chiar mortală
Cât de bună este, de fapt, cafeaua
Potrivit cercetătorilor, acest lucru se datorează probabil diferențelor de mediu și culturale în modul în care este consumată cafeaua.
"Știm că în Marea Britanie, preferința generală este pentru cafeaua instant, în timp ce cafeaua măcinată este mai preferată în SUA", notează Thorpe.
Chestionarele nu au ținut cont și de alte băuturi cofeinizate precum ceaiul, care este mai larg consumat în Marea Britanie. Deși influențele genetice par clare, dacă cafeaua ajunge să fie dăunătoare sau benefică depinde probabil de factori precum nivelurile de cofeină, conținutul de calorii, consumul de alcool și altele.
Cercetătorii subliniază că sunt necesare mult mai multe investigații pentru a descurca toate firele.
"Aceste informații conturează o imagine destul de clară că combinarea acestor două seturi de date nu a fost cu adevărat o idee înțeleaptă. Și nu am ajuns să facem asta", concluzionează Thorpe, observând că îmbinarea celor două baze de date ar putea masca sau chiar anula efecte importante.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
