Criogenarea țesuturilor vii este studiată de oamenii de știință. Boris Rubinsky, de la Universitatea Berkeley din California a vorbit în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical despre noile demersuri care se fac în această direcție.
Întrebat cât de aproape sau de departe suntem să criogenăm un om, Boris Rubinsky a spus că: "aș spune departe, dar este un interes mare".
”Avem un grant de la NASA. Începutul este să prezervăm ficatul pentru transplantare, dar gândul este că în viitor, în 10-20 de ani s-ar putea să prezervăm un astronaut pe drum spre Marte. Mai cu seamă, dacă ar fi un accident, să-i salvăm viața. Este interes. Și în Statele Unite ale Americii este interes mare în prezervarea organelor pentru transplantare.
E o problemă mare cu transplantarea de organe că nu se găsesc. Acum doi ani am primit un grant de la National Science Foundation, de 25 de milioane de dolari, cu o grupă de la Harvard pentru a cerceta aceste tehnologii și una din subiectele cele mai ceea ce numește ”front of the line” este ceea ce facem împreună”, a spus Boris Rubinsky, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical.
Reducerea temperaturii fără formarea gheții
Cercetătorii caută metode pentru a reduce temperatura fără a se forma gheața. Criogenarea organelor ar putea permite păstrarea acestora pentru o perioadă mai îndelungată.
"Aș dori să spuneți câteva cuvinte despre ce înseamnă această prezervare. Eu spun că ficatul extras din organism poate fi păstrat pe un timp limitat în afara organismului, că metodele tradiționale se bazează pr coborârea temperaturii organului, ceea ce înseamnă și scăderea metabolismului, pe timpul cât organul se află în afara organismului și tocmai de asta e nevoie de soluții speciale pentru că metabolismul, deși e redus foarte, foarte, mult, nu e anulat complet și în acest condiții noi putem păstra un ficat 8 ore sau 12 ore în afara organismului. Câteodată ar fi nevoie de mai mult și atunci au fost imaginate metode care să poată să facă acest lucru, să poată extindă viața ficatului în afara organismului, dincolo de acest limite", a spus Irinel Popescu.
”Reducerea de temperatură e foarte important pentru că în metabolism toate reacțiile chimice sunt dependente de temperatură și dacă scazi temperatura cu 10 grade Celsius, poți să prelungești viața cu perioada dublă. Acum, temperatura obișnuită e de 4 grade pentru că ai dori să reduci temperatura cât mai mult ca să reduci metabolismul.
Ideal, dacă ai ajunge la zero grade Kelvin, adică -273 grade Celsius atunci viața se oprește și atunci e imortalitate. Problema principală e gheața. la o temperatură de zero grade, apa se transformă în gheață și gheața e foarte detrimentală la organele biologice și acum metoda standard e să prezervăm la 4 grade Celsius.
La 4 grade se poate prezerva pentru opt ore. E cam standard. Acum, în SUA problema e că distanțele sunt foarte mari și dacă vrei să aduci un ficat care se găsește în Miami, la San Francisco, numai drumul durează 6 ore. Multe organe se pierd.
Unul din cinci organe se pierde pentru că distanțele sunt așa de mari. Gândul e că dacă putem să reducem temperatura sub temperatura de înghețare fără să se formeze gheața, atunci putem să prezervăm organele pe un timp mult mai mult.
Ideea e dacă putem prezerva un organ, un ficat pe 8 ore, la temperatura de 4 grade. La -4 grade l-am putea păstra 16 -24 de ore. Atunci toată strategia ar deveni mai ușoară”, a mai precizat Boris Rubinsky.
Colaborare cu universități românești
Cercetătorii din Statele Unite ale Americii colaborează cu universități din România, care au și contribuit la ideea unei astfel de tehnici. Ei bine, se lucrează la o tehnică prin care un aparat ar putea scădea temperatura fără să apară gheața. În acest mod, organul care urmează a fi transplantat va putea fi menținut pentru o perioadă mai lungă de timp.
”Am descoperit o metodă nouă prin care am putea să reducem temperatura până la -20 de grade fără ca ficatul să înghețe. noi lucrăm la o temperatură mai înaltă de -2, -4 grade și să reușim să îl ținem un timp mai îndelungat.
Noi știm că apa îngheață la zero grade în atmosferă deschisă. Toate cercetările s-au făcut până acum în atmosferă deschisă, dar dacă ai o sticlă plină de apă și o pui în congelator și reduci temperatura la -2 grade, sticla explodează pentru că gheața are o densitate mai mică decât apa și generează o presiune enormă care sparge sticla.
Noi ne folosim de această proprietate a apei și știința de bază e termodinamica. Am găsit că dacă ne folosim de un aparat care are un volum constant atunci dacă gheața apare ea ridică presiunea în acest volum constant, dar formația de gheață se oprește.
La -4 grade numai 10 procente din volumul acesta e înghețat. Dacă păstrăm ficatul în acest volum care nu e înghețat, atunci ficatul nu va îngheța niciodată. Asta e ideea generală de volum constant”, a mai spus Boris Rubinsky, de la Universitatea Berkeley din California.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
