Cartofii prăjiți sunt garnitura pe care toate lanțurile de restaurante fast-food o oferă clienților. Restaurantele și lanțurile de fast-food o folosesc adesea ca modalitate rapidă și ieftină de a pregăti alimentele.
În timp ce cartofii sunt o legumă cu un conținut scăzut de calorii și grăsimi, cartofii prăjiți se transformă într-un preparat extrem de ridicat de grăsimi, calorii și sodiu. Prăjirea alimentelor poate crește numărul de calorii pe care le consumați. În plus, prăjirea cu anumite tipuri de uleiuri poate prezenta riscuri pentru sănătate.
Dacă îi includeți în dietă, este inteligent să consumați cartofi prăjiți cu moderație sau să folosiți o metodă de gătit care să reducă conținutul de grăsimi și sodiu.
Medicul Mihail Pautov trage un semnal de alarmă, după ce, conform ultimelor studii, consumul cartofilor prăjiți ar duce la depresie.
"Consumul de cartofi prăjiți poate duce la anxietate și depresie, cel puțin așa reiese dintr-un studiu foarte bine realizat pe +140.000 de adulți. Expunerea cronică la prăjeală a crescut cu 12% rată de anxietate și 7% rata de depresie; acrilamidă, un compus toxic rezultat din prăjit a scăzut permeabilitatea barierei hematoencefalice (permeabilitatea creierului tău la substanțe benefice din sânge) și a dus la neuroinflamare (concret – creier inflamat).
Imaginează-ți că la fiecare masă cu cartofi prăjiți ți s-ar inflama gâtul, ca la o răceală. Probabil că ai consuma mai rar, însă atunci când se inflamează creierul – nu o simți, pentru că nu ai terminații nervoase senzoriale în creier. Dar o poți resimți în anxietate și depresie – simptome clare ale unui creier inflamat", spune medicul Mihail Pautov.
Efectele pe care cartofii prăjiți și mâncarea prăjită le au pentru sănătate
Mai multe studii efectuate la adulți au constatat o asociere între consumul de alimente prăjite și riscul de boli cronice.
În general, consumul mai multor alimente prăjite este asociat cu un risc mai mare de apariție a diabetului de tip 2, a bolilor de inimă și a obezității (11Sursa sigură).
- Bolile de inimă
Consumul de alimente prăjite poate contribui la creșterea tensiunii arteriale, la un nivel scăzut de colesterol HDL ("bun") și la obezitate, toate acestea fiind factori de risc pentru bolile de inimă.
De fapt, două studii observaționale mari și mai vechi au constatat că, cu cât oamenii consumau mai des alimente prăjite, cu atât era mai mare riscul de a dezvolta boli de inimă.
- Diabet
Mai multe studii mai vechi au constatat că consumul de alimente prăjite crește riscul de apariție a diabetului de tip 2.
Un studiu din 2005 a constatat că persoanele care mâncau fast-food mai mult de două ori pe săptămână aveau de două ori mai multe șanse de a dezvolta rezistență la insulină decât cele care mâncau mai puțin de o dată pe săptămână
- Obezitatea
Alimentele prăjite conțin mai multe calorii decât omologii lor neprăjiți, așa că dacă mâncați multe dintre ele vă poate crește semnificativ aportul caloric. Acest lucru poate contribui la creșterea în greutate.
În plus, studiile indică faptul că grăsimile trans din alimentele prăjite pot juca un rol semnificativ în creșterea în greutate, deoarece pot afecta hormonii care reglează apetitul și stocarea grăsimilor.
Indiferent dacă se datorează conținutului ridicat de calorii sau conținutului ridicat de grăsimi trans, mai multe studii observaționale au arătat o asociere pozitivă între consumul de alimente prăjite și obezitate
Cartofii prăjiți conțin acrilamidă dăunătoare
Acrilamida este o substanță toxică care se poate forma în alimente în timpul gătitului la temperaturi ridicate, cum ar fi prăjirea, prăjirea sau coacerea.
Aceasta se formează printr-o reacție chimică între zaharuri și un aminoacid numit asparagină.
Alimentele bogate în amidon, cum ar fi produsele din cartofi prăjiți și produsele de patiserie, au de obicei concentrații mai mari de acrilamidă.
Un studiu mai vechi pe animale sugerează că aceasta prezintă un risc pentru mai multe tipuri de cancer.
Cu toate acestea, majoritatea acestor studii anterioare au folosit doze foarte mari de acrilamidă, de 1.000-100.000 de ori mai mari decât cantitatea medie la care ar fi expuși oamenii prin alimentație
În timp ce o mână de studii la om au investigat aportul de acrilamidă, dovezile sunt mixte.
O analiză a constatat o asociere modestă între acrilamida alimentară la om și cancerele de rinichi, endometriale și ovariene.
Alte studii indică faptul că acrilamida alimentară la om nu este legată de riscul oricărui tip comun de cancer
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
