România înregistrează un număr crescut de cazuri de infecții respiratorii, de la simplele răceli sau viroze până la gripa sezonieră. Potrivit raportării făcute de INSP, în săptămâna 9-15 ianuarie, au fost raportate 139.255 de cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii), cu 35.4% mai mult față de săptămâna precedentă.
Variația în plus față de media calculată de 79.359 cazuri din aceleași săptămâni din 5 sezoane prepandemice (2015-2019) a fost de 75.5%. Maximum de cazuri înregistrate săptămânal în ultimul sezon epidemic a fost de 171.081 de cazuri, în săptămâna 27.01-02.02.2020.
Astfel, au fost raportate 5.082 cazuri de gripă clinică la nivel național, comparativ cu 4.629 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă, 68 cazuri de infecții respiratorii acute severe (SARI), cu 12 mai multe față de săptămâna precedentă și 381 cazuri de gripă confirmate de laborator (46 cu virus AH3, 102 cu virus AH1, 226 cu virus gripal A nesubtipat, 6 cu virus gripal B și 1 coinfecție virus gripal A și B).
De la începutul sezonului au fost raportate 1.154 de cazuri de gripă confirmate de laborator, 51 de co-infecții (25 co-infecții de virus gripal cu SARS-CoV-2, cunoscută ca Flurona, 25 co-infecții de virusul gripal și virusul respirator sincițial, VRS, și un caz de co-infecție de virus gripal cu SARS-CoV-2 și cu VSR).
De asemenea, au fost raportate 27 de decese confirmate cu virus gripal, dintre care 4 au fost co-infecții, potrivit raportului INSP.
În contextul unui număr ridicat de cazuri, inclusiv în rândul copiilor, medicul Mihai Craiu afirmă că ”cel mai bun lucru pe care îl putem face este să nu intrăm în panică, nu ajută la nimic, iar cei foarte mici simt toată această agitație a părinților și sunt sâcâiți”, a declarat pediatrul la Digi 24.
Un alt aspect pe care a ținut să îl puncteze medicul este cu privire la evoluția numărului de cazuri de infectare, despre care spune că sunt ”pe un platou”, iar din ceea ce se resimte la spitalul unde activează lucrurile ”nu par să fie mai rele decât săptămâna trecută, și asta înseamnă că părinții fie se descurcă cu medicul lor de familie, care în acest moment este disponibil, fie că este un ceva mai bun triaj acolo unde se face”.
Reamintim că Ministerul Sănătății și Ministerul Educației au transmis o serie de recomandări părinților și unităților de învățământ, iar triajul s-a aflat printre acestea.
Tripla infecție și impactul asupra copiilor
În acest moment avem parte de o ”tridemie”, adică există în circulație trei tipuri de infectări respiratorii, COVID-19, virusul gripal și virusul sincițial respirator (VSR), în România fiind deja înregistrate cazuri de co-infecție, cu două sau trei virusuri.
În ceea ce privește gravitatea unei triple infecții pentru copii, medicul spune că ”în principiu este cam la fel, că le ai pe toate trei sau numai unul. Diferențele foarte mari sunt de evoluție clinică și de potențial, de complicații, sunt date de abilitățile acelui organism.
Dacă ne referim la un preșcolar care a mers la grădiniță și a luat de la colegi, de la unul SARS-CoV-2, de la altul gripă și de la altul VSR sau rinovirus, nu se simte bine, face febră, strănută, tușește.
Diferența este pentru fratele lui, mic, care are 2 sau 3 luni. Problema foarte mare este cu acești sugari, care în primul rând au o imunitate modestă, în primele luni au numai anticorpii primiți de la mamă, prin placentă, iar dacă este născut și prematur are o zestre mică, și al doilea, nu ai început să faci tu, el puțin în primele 2-3-4 luni de viață avem o inabilitate imunologică normală, deci aici este pericolul”, a mai spus medicul.
Mișcarea în aer liber, elementul-cheie al imunității. Vitaminele C și D, singurele dovedite ca fiind eficiente
Pentru creșterea imunității copiilor sunt recomandate o multitudine de variante, de la alimentația bogată în fructe și legume, cu un conținut ridicat de vitamine, minerale și nutrienți, la ceaiuri sau siropuri de plante.
În acest sens, medicul Craiu afirmă că aceste încercări de creștere a sistemului imunitar are un mai mare impact asupra părinților.
”Se întâmplă (n.r. creșterea imunității) că se liniștesc părinții, pentru că simt că și-au făcut datoria.
În niciun fel de studiu clinic, în niciun climat, pe nicio durată de timp, nu s-a observat scăderea numărului de zile de spitalizare sau de boală acută la un copil care primește versus care nu primește.
Elementul-miraculos care face diferența este mișcarea în aer liber pentru copilul de grădiniță, care chiar trebuie să se miște, și dacă trebuie să dăm ceva, există dovezi numai pentru vitaminele C și D, și date cu sfatul medicului, nu haotic sau că ni se pare că ar avea copilul un fel de deficit”, a mai spus pediatrul.
Mitul ”tras de curent”, demontat
Totodată pediatrul a demontat mitul cunoscut de cea mai mare parte dintre români, părinți sau nu, cel privind răcitului pentru că ”ne-a tras curentul”. Astfel, medicul a ținut să sublinieze importanța aerisirii sălilor de clase, o altă recomandare a celor două ministere, al Sănătății, respectiv al Educației.
”Ne îmbolnăvim de la virusuri, bacterii, paraziți, de la musafiri nedoriți în corpul nostru care intră prin căile aeriene.
În cazul unei clase, care este cu ușile și ferestrele perfect închise, ca să nu ne tragă curentul, concentrația de particule mici care pot căra virusurile sau bacteriile pe care noi le scoate din căile aeriene, prin actul respirator normal, pe măsură ce avansăm în oră, după 10, 20, 50 de minute este din ce în ce mai mare.
Probabilitatea de a lua o doză infectantă, de orice fel de musafir nedorit, este cu atât mai mare cu cât durează mai multe ore de geam închis”, a mai spus medicul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
