Tratamentul cu antibiotice, în funcție de gravitatea infecției, poate varia de la 5, 7, 10 sau 14 zile, uneori putând să ajungă chiar și la luni de administrare. Însă despre ce se ascunde în spatele acestor cifre, dar și care sunt situațiile în care se abuzează de administrarea antibioticelor a explicat medicul Andrei Rogoz, medic prima boli infecțioase. De asemenea, acesta a subliniat și cum se poate eficientiza tratamentul cu antibiotice, prin personalizarea acestuia în funcție de câțiva parametri detectabili în urma umor analize uzuale de sânge.
”Nu este nimic magic în spatele acestor numere, e mai degrabă obișnuință sau ceva care se încadrează la ceea ce se numește medicină defensivă. În ceea ce privește obișnuința, nu este chiar un lucru bun, pentru denotă un pic de lipsă de actualizare cu anumite recomandări privind noile durate de tratament cu antibiotice pentru infecții comune. Toate studiile recente și ghidurile naționale și internaționale au tendință de a reduce această durată a antibioticelor, de la 10 zile la 7 zile, de la 7 la 5, dovedindu-se la fel de eficiente în această durată și cu mai puține efecte secundare”, a declarat dr. Andrei Rogoz, medic primar boli infecțioase, la Digi 24.
Cel de-al doilea aspect, al medicinei defensive, ”este o problemă generală în medicina mondială, nu numai în România și din păcate se abuzează de aceste tratamente cu antibiotice în scopul prevenirii unor complicații anticipate. Foarte rar ai un beneficiu pentru pacient, din punctul acesta de vedere, pentru că orice zi în plus de tratament cu antibiotic vine cu niște riscuri”, a adăugat medicul.
Tratamentul cu antibiotice, abuzuri
Întrebat în care alte situații se mai întâlnesc astfel de abuzuri, medicul subliniat că cele mai frecvente sunt ”tratamentele cu antibiotic provenite din așa-zisele profilaxii. Un pacient care are o intervenție chirurgicală programată are în general o indicație de administrate a unei doze, mai rar 2-3 doze, de antibiotic în preajma intervenției, cu puțin înainte și poate puțin după aceasta.
De multe ori, această perioadă se prelungește și devine tratament cu antibiotic până la 5, 7 zile sau până când pacientul se externează.
Dintre celelalte infecții tratate în ambulatoriu, probabil că infecțiile urinare, care au scheme de tratament între 3 și 5 zile, sunt de multe ori prelungite inutil la 7 zile până la 2 săptămâni”, a mai spus medicul.
Legat de întreruperea unui tratament după numai 2 zile, precum și discuțiile cu privite la creșterea rezistenței la antibioticul respectiv, medicul susține că acesta este ”un mit și care, probabil, contribuie la aceste recomandări de durată fixă, anticipată, a unui tratament cu antibiotic.
Șansele ca un microb, pe care avem, să dezvolte rezistență cresc cu durata de expunere la antibiotic. Ideea de a întrerupe mai devreme poate să fie o indicație greșită, pentru că nu rezolvi infecția. Dar din punctul de vedere al dezvoltării rezistenței, orice zi suplimentară de antibiotic îi crește acest risc”, a mai spus medicul.
De asemenea, a mai spus medicul, sunt și situații în care perioada tratamentului este mai mare de 14 zile. ”Sunt anumite indicații, care țin fie de microbul implicat, fie de localizarea infecției. Sunt anumite organe, anumite țesuturi, în care antibioticele pătrund prost și este necesară prelungirea tratamentului cu antibiotic pentru eradicarea unor microbi, uneori acești microbi având și capacitatea de a forma pe anumite structuri, cum sunt de exemplu proteze vasculare sau proteze ortopedice, niște structuri de rezistență - biofilme, în care supraviețuiesc mult timp și pentru care tratamentul cu antibiotice sunt de ordinul săptămânilor, uneori a lunilor de zile”, a mai spus medicul.
Tratamentul cu antibiotice, analize prealabile
Legat de perioada, dar mai ales de tipul de antibiotic, pentru o mai bună eficiență în tratarea infecțiilor, există o serie de analize de sânge care pot veni în ajutorul pacientului.
”Sunt analize de sânge, uzual recomandate, cum este proteina C Reactivă (n.r. PCR) sau mai puțin uzuale, dar destul de ușor accesibile și cu rezultat rapid, în câteva ore, cum este cazul procalcitonicei. Ambii markeri de inflamație, de infecție, ajută la scurtarea tratamentului sau adaptarea la pacientul respectiv. Un tratament pe care l-ai anticipat, de 10 zile, dacă se îndeplinesc anumite condiții, din punct de vedere al investigațiilor clinice și al acestor parametri poate să fie foarte bine finalizat și după 8 zile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
