Carbohidrații sunt considerați inamici ai siluetei, un lucru destul de greșit potrivit multor specialiști în nutriție, dar și în viziunea medicului nutriționist Mihaela Bilic.
Alături de proteine și grăsimi, carbohidrații sunt unul dintre cei trei nutrienți principali care se găsesc în alimente și băuturi.
Corpul tău descompune carbohidrații în glucoză. Glucoza sau zahărul din sânge este principala sursă de energie pentru celulele, țesuturile și organele corpului tău. Glucoza poate fi utilizată imediat sau stocată în ficat și mușchi pentru o utilizare ulterioară.
"Carbohidrații nu au nicio vină, sunt prea buni, e adevărat. Tot ce înseamnă glucide, tot ce înseamnă amidon, făinos sau zahăr este într-o relație extrem de afectuasă și plăcută, mai ales cu capul nostru. Creierului nostru îi place glucoza asta de vine direct preparată, pentru că asta fac făinoasele și carbohidrații, ne dau o formă de glucoză pe care corpul nostru o ia ca atare, o duce în sânge, toată lumea e mulțumită și ficatul nu trebuie să se mai chinuie.
Până să apară în alimentația umană, și a fost destul de recentă apariția cerealelor, acum 10.000 de ani, este un moment apropiat dacă luăm în considerare peste 2 miliiarde de ani de evoluție a speciei. Cerealele sunt destul de noi în alimentația noastră.
În momentul în care le-am descoperit s-a schimbat totul. Odată că a crescut populația pe glob, ca număr. Dintr-o dată aveam mâncare. Oamenii s-au moleșit, s-au stabilizat, în loc să fie nomazi și să meargă la vânat au construit orașe și au rămas legați de pământ. Cerealele necesită agricultură și pe aia trebuie să o faci stând pe loc, nu din fuga calului.
S-a văzut clar explozia asta demografică în momentul în care au apărut cerealele în viața noastră.
Nici din punct de vedere siluetă nu avem beneficii neapărat.
Ce înseamnă carbohidrați? Înseamnă această formă de glucoză, un carburant pentru celulele noastre, toate celulele din organism, de la creier la mușchi funcționează cu glucoză și este clar că orice carburant pe care-l băgăm într-un rezervor, dacă nu l-am consumat, nu e ca la mașină, că rămâne în rezervor și-l poți ține zile sau luni la rând. În momentul în care nu a fost consumat, corpul nu poate să stea cu glucoza în sânge și nu are altceva de făcut decât să o transforme în grăsime.
Aici este beleaua cu făinoasele, cu carbohidrații. Nu sunt periculoase decât în momentul în care mâncăm mai mult decât consumăm prin mișcare", a declarat Mihaela Bilic, în exclusivitate pentru DC Medical, Spectacola și DC News.
"În secolul 21 mișcarea este mai mult o atingere de ecran. Nu mai există manetă la geamurile de la mașină, nu mai există nici măcar schimbător de viteze"
Nu există o cantitate unică de carbohidrați pe care oamenii ar trebui să o consume. Această sumă poate varia, în funcție de factori precum vârsta, sexul, starea de sănătate și dacă încercați sau nu să slăbiți sau să luați în greutate.
În medie, oamenii ar trebui să obțină 45% până la 65% din calorii din carbohidrați în fiecare zi. Pe etichetele cu informații nutriționale, valoarea zilnică a carbohidraților totali este de 275 g pe zi. Aceasta se bazează pe o dietă zilnică de 2.000 de calorii. Valoarea dvs. zilnică poate fi mai mare sau mai mică, în funcție de nevoile dvs. de calorii și de sănătate.
"Și ajungem iar la secolul 21 în care mișcarea este mai mult o atingere de ecran, nici măcar nu mai apăsăm pe buton. Nu mai există manetă la geamurile de la mașină, nu mai există nici măcar schimbător de viteze care îți luau un pic de efort ca să conduci.
Totul este din ce în ce ma comod pentru noi și atunci unde mai consumăm glucidele acestea? Unde mai consumăm făinoasele și carbohidrații?
Aici este impasul! Ne plac foarte mult, creierul nostru e fericit și când îi dăm o porție de făinoase băltește, îi facem o infuzie, ca într-o baie cu spumă, plutește în această glucoză. Deci ne place pe de-o parte, e greu să consumăm porția corectă și din acest dezechilibru că mâncăm prea mulți carbohidrați e foarte ușor să ne îngrășăm.
Corpul nu știe cum să scape de caloriile acelea, i-am dat prea mulți carbohidrați, rămâne cu ei neconsumați, vine hormonul nuimt insulină și face grăsime de rezervă.
Până și grăsimea asta de rezervă, pe care noi o considerăm în secolul 21 trebuie să ai o siluetă filiformă, natura consideră grăsimea un lucru bun. Natura consideră grăsimea o rezervă pentru supraviețuire. Putem să trăim zile la rând fără mâncare pentru că avem această grăsime de rezervă.
Organismul nostru nu o să intre în panică, nu o să se strice nimic. În momentul în care avem grăsime de rezervă, natura zice că e de bine", ne-a mai spus Mihaela Bilic.
Grăsimea, un indicator al statutului social. Mihaela Bilic, despre exemplul romanilor
"Exigențele societății s-au schimbat. Înainte, grăsimea era apanajul celor bogați. Un țăran care lucra la câmp nu era gras, că nu avea din ce. Și atunci, nobilii, aristocrații, cei care aveau mâncare din belșug, grăsimea era considerată ca o putere și statut social înalt.
Dacă dăm timpul înapoi și ajungem la romani, prin faptul că suntem făcuți să mâncăm fără limite, ei considerau un ritual normal faptul că mâncau, vomitau și din nou mâncau, pentru că vomitatul presupunea un fel de loc pentru mâncare în continuare. Și nu era nimic neobișnuit în acest tip de comportament, pentru că obiectivul lor era să mănânce cât mai mult. Sau știau să se bucure la maximum de viață, așa cum societatea nu ne mai dă voie în ziua de azi.
Tipul acesa de comportament ușor dus în extremă nu mai e apreciat, ci societatea e acuzatoare pentru astfel de ieșiri", a conchis medicul Mihaela Bilic.
Ce alimente au carbohidrați?
Alimentele comune cu carbohidrați includ:
- Cereale, cum ar fi pâine, tăiței, paste, biscuiți, cereale și orez
- Fructe, cum ar fi mere, banane, fructe de pădure, mango, pepeni și portocale
- Produse lactate, cum ar fi laptele și iaurtul
- Leguminoase, inclusiv fasole uscată, linte și mazăre
- Gustări și dulciuri, cum ar fi prăjituri, prăjituri, bomboane și alte deserturi
- Sucuri, sucuri obișnuite, băuturi cu fructe, băuturi pentru sport și băuturi energizante care conțin zahăr
- Legume cu amidon, cum ar fi cartofi, porumb și mazăre
Unele alimente nu conțin mulți carbohidrați, cum ar fi carnea, peștele, carnea de pasăre, unele tipuri de brânză, nucile și uleiurile.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
