Balonarea este dată, de cele mai multe ori de alimentație, precum și de dezechilibrele de la nivelul florei intestinale. În drumul de a identifica acele alimente care balonează, nutriționistul Ramona Duna a ținut să sublinieze necesitatea observării în primul rând al frecvenței cu care aceasta apare, pentru a putea se putea interveni asupra ei.
”Este important să ținem cont de frecvența cu care se manifestă aceasta. Dacă vorbim de balonarea ocazională, sunt câteva grupe de alimente bine definite, pe care le cunoaște cu toții, cruciferele, broccoli, conopida, ridichile. Ne asumăm când le consumăm, știm că sunt niște alimente foarte sănătoase, benefice, dens nutritive, care au potențial antiinflamator, antioxidant.
La fel, leguminoasele, toate boabele, mai ales că suntem un popor care consumă fasole, năut, linte, mazăre, dar și aici ne asumăm această balonare care se poate manifesta cu un grad mai ridicat sau mai scăzut, în funcție de toleranță”, a explicat nutriționistul Ramona Duna, în cadrul emisiunii ”Tinerețe fără bătrânețe” de la Digi 24.
Cât de periculos este glutenul pentru sănătate. Copiii, mai predispuși la afecțiunile digestive
Dezechilibrul florei intestinale, cauză a balonării
Dacă însă vorbim despre balonarea aceea persistentă, zilnică, discuția este mai complicată. Pentru că de fapt această balonare indică un beculeț roșu, un dezechilibru. Ne-am obișnuit cu astfel de disconforturi și de cele mai multe ori le acceptăm, le tolerăm, dar dacă persistă este nevoie de investigații medicale mult mai serioase și să se încerce să se afle substratul și problema.
”Poate fi un început de alergie, de intoleranță alimentară. Efectiv este nevoie să nu se lase nerezolvată această problemă care în timp poate aduce și alte simptome, precum: flatulența, crampele abdominale, tulburări de tranzit intestinal și chiar să se îndesească aceste alergii și intolenanțe alimentare.
Pentru a afla cauza balonării trebuie, în primul rând, ținut un jurnal alimentar. Să fie solicitată părerea unui specialist dacă această balonare este însoțită și de alte simptome, iar apoi să se țină cont de rezultate.
”Nu putem să eliminăm întregi categorii de alimente, cum ar fi cele cu grad înalt de conținut de carbohidrați fermentabili, high FODMAP, cum se numește această dietă, care se cam ține după ureche, din păcate, însă este nevoie de îndrumarea unui specialist.
Practic, acest conținut de carbohidrați, din legume și fructe, poate produce o balonare persistentă. Însă nu este nevoie să eliminăm întregi categorii de alimente, cum ar fi și lactatele, și din categoria fructelor, perele, strugurii.
Astfel, făcând o analiză, dacă este suspiciune de intoleranță la lactoză se fac analize specifice, se discută cu medicul și atunci trebuie să se elimine acele alimente care au un conținut ridicat de lactoză.
Dacă este o suspiciune de boală celiacă sau de sensibilitate la gluten, atunci se fac analize, se discută cu un medic specialist și apoi se elimină doar acea categorie de alimente.
Pentru că aceste excluderi, făcute întâmplător, pot înrăutății situația și chiar balonarea și întregul echilibru digestiv poate fi tulburat”, a mai spus nutriționistul.
De asemenea, precizează specialistul în nutriție, se poate ajunge la probleme mai grave de sănătate, ”dacă acest beculeț roșu nu atrage atenția și este în continuare ignorat, pentru că majoritatea problemelor digestive nerezolvate se finalizează cu disbioza sau uneori pot avea cauză în flora intestinală”, subliniind în același timp că există, la această oră, o serie de analize care pot da răspunsuri la problemele digestive, la sindromul de colon iritabil sau la numeroasele alergii cu care se confruntă acești pacienți.
Care sunt obiceiurile ce trebuie schimbate
Potrivit nutriționistului există trei obiceiuri importante ce trebuie schimbate pentru a reveni la o stare de sănătate cât mai bună.
Masticația. ”Majoritatea persoanelor mănâncă pe fugă, ne-am obișnuit să mâncăm stresați, să nu mai servim masa la locul predestinat ei, mâncăm în picioare. În momentul în care nu mestecăm bine, tot procesul digestiv poate fi compromis, pentru că digestia începe în cavitatea bucală, cu cât producem o cantitate mai mare de salivă cu atât obținem o cantitate mai mare de enzime și ușurăm munca sistemului digestiv și avem șanse mai multe să reușim să terminăm masa și să ne ridicăm de la masă fără acel sindrom de somnolență, care apare după masa de prânz”, a explicat Ramona Duna.
Momentul în care bem apă. ”Am observat o greșeală frecventă și este încă un mister când e bine să bem apă: înaintea mesei, în timpul mesei, după masă. În cazul în care sunt aceste dezechilibre sau probleme digestive, ideal ar fi ca apa să se servească înaintea mesei, cu înghițituri mici, să se evite consumul lichidelor în timpul mesei și ideal, după ce s-a finalizat masa, cu indulgență, să se lase măcar 30 de minute și abia apoi să se bea apa”, a mai spus nutriționistul.
Modul de preparare și consum. Specialistul a ținut să sublinieze că modul de consum al unor alimente, chiar și semințele, nucile sau oleaginoasele trebuie schimbat. ”Pentru a le putea digera și pentru a putea ușura munca sistemului digestiv, acestea au nevoie să fie înmuiate”, a explicat Ramona Duna, la Digi 24.
Vezi și: Alimentele care te fac cu 11 ani mai TÂNĂR: Au foarte puține calorii și ZERO colesterol
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
