O bacterie din cavitatea bucală care provoacă apariţia cariilor ar putea fi responsabilă de răspândirea cancerului de colon la alte organe.
O bacterie ce provoacă apariția cariilor dentare ar putea fi responsabilă de mult mai mult rău decât banalele carii. Potrivit unor surse citate de agerpres.ro, această bacterie ar putea fi responsabilă de răspândirea celulelor canceroase din colon la alte organe ale corpului.
Numită Fusobacterium nucleatum, bacteria călătoreşte prin fluxul sangvin către alte organe ale corpului, provocând infecţii şi permiţând celulelor canceroase să migreze sau să se metastazeze, potrivit unei echipe de cercetători de la Virginia Tech University din Statele Unite.
„Infecţiile orale care cauzează inflamaţia gingiilor au fost raportate ca factori de risc pentru infecţii sistemice, boli cardiovasculare, rezultate nedorite ale sarcinii, diabet, cancer şi boala Alzheimer”, a declarat pentru UPI Daniel J. Slade, coautor al studiului.
„Oamenii pot evita infecţiile prin menţinerea unei bune sănătăţi orale, ceea ce, la rândul său, ar putea ţine sub control nivelurile de Fusobacterium nucleatum din placa dentară”, a spus profesorul asistent de biochimie la Virginia Tech, adăugând că „tratarea infecţiilor care duc la apariţia cariilor dentare este o măsură de prevenţie deosebit de importantă pentru a împiedica pătrunderea bacteriilor în fluxul sangvin”.
Aceste bacterii nu provoacă cancer de colon - asociat cu o dietă nesănătoasă, fumatul şi consumul exagerat de alcool, precum şi cu prezenţa acestei boli în istoricul familial - ci mai degrabă au un rol în „progresia tumorii”, a precizat Slade.
Peste 90% dintre decesele asociate acestei boli sunt cauzate de „tumori non-primare sau de zone care au metastazat în altă parte a corpului”, a declarat Slade.
Folosind culturi de celule canceroase, el şi echipa sa au descoperit că bacteriile care îşi au originea în gură aderă şi pătrund în celulele bolnave din colon. Acest lucru face ca celulele canceroase să elibereze două proteine - IL-8 şi CXCL1 - care ajută sistemul imunitar uman să lupte împotriva infecţiilor, au notat cercetătorii. Aceste proteine trimit semnale către celulele canceroase, celulele imunitare şi diferite alte tipuri de celule care înconjoară o tumoare, determinându-le să se dezvolte şi să se răspândească, au spus ei.
Unele antibiotice concepute pentru a elimina bacteria ar putea să perturbe acest proces, însă există riscul ca ele să vizeze şi aşa-numitele „bacterii bune” din gură şi tractul digestiv, care ajută organismul să proceseze alimentele, au atras atenţia cercetătorii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
