Brahiterapia este o formă țintită de radioterapie, care presupune folosirea unor surse radioactive care sunt montate intern, în organismul pacientei, cu țintă clară și directă a volumului tumoral, și cu rezultate excepționale în tratarea în mod special a cancerelor ginecologice și a celor de prostată. În acest material, vorbim de cancerele ginecologice pentru care, trebuie subliniat din start, brahiterapia este o formă de terapie care vindecă – este curativă - și care, în multe cazuri, înlocuiește intervenția chirurgicală și poate fi terapie de sine stătătoare.
Dr. Beatrice Dragomir Anghel, medic specialist radioterapie la Centrul Oncologic Sanador, supraspecializat în brahiterapia, a explicat EXCLUSIV la Interviurile DC Medical, cum decurge, pas cu pas întreg procesul pentru pacientele care au cancere ginecologice.
De la prezentarea la clinică la planul de tratament
În primul rând pacientele care descoperă că au cancere ginecologice (de col uterin, endometru etc.) trebuie să știe că brahiterapia este o opțiune viabilă de tratament pentru ele. Este vorba de paciente care au cancere în faze incipiente, până la stadiul avansat local. Acestea, pot primi indicație (trimitere) de la medicul oncolog/ginecolog către radioterapie/brahiterapie. Cu această trimitere și cu tot dosarul medical pe care-l au, ele pot veni la Centrul Oncologic Sanador.
Aici, dosarul lor medical va fi preluat și discutat în tumor board, o comisie care reunește specialiștii centrului, și care va stabili exact ce tratament este indicat pentru paciente: radioterapie, brahiterapie, amandouă, sau una dintre ele combinată cu alte forme de tratament (chimioterapie, imunoterapie). Procesul, în sine, nu durează mult.
„Avem un plan de tratament în maximum o săptămână. În centrul Oncologic Sanador, avem săptămânal un tumor board și discutăm pacienții, marea majoritate a lor, în principiu cei radicali (cu forme grave de cancer, n.r.)", a explicat Dr. Beatrice Dragomir Anghel. dacă e un caz mai simplu, medicul radioterapeut și oncologul sunt cei care stabilesc planul de tratament.
Dosarul medical discutat de specialiști cuprinde toate analizele și investigațiile făcute de pacientă: biopsii, analize de sânge, CT, RMN, ecografii, PET CT etc. După ce specialiștii au analizat cazul (e posibil să ceară și ale investigații amănunțite) și au stabilit în principiu planul de tratament, pacienta este chemată din nou la consultație, de medicul care o va trata (radioterapeutul) și se discută cu ea totul: ce arată fiecare analiză în parte, ce plan de tratament spun specialiștii că ar fi bun pentru ea. Dar medicii vor ține cont și de preferințele pacientei.
Cum se pot combina tratamentele
Dacă e vorba, ipotetic, de un cancer de col uterin avansat, o posibilă schemă de tratament ar fi radioterapia externă (țintită strict asupra pelvisului, ca să distrugă și posibilele diseminări microscopice ale cancerului în zonă) plus brahiterapie, care înseamnă radierea internă a tumorii. La asta se mai poate adăugă și un al treilea tratament, în funcție de indicațiile medicului.
„Dacă avem un cancer de col uterin incipient, să spunem, poate că este necesară doar intervenția chirurgicală sau suntem consultați pentru un posibil tratament sau nu. E posibil ca un chirurg să ceară să primească opinia noastră, ca specialiști, dacă este nevoie de o terapie în adjuvanță. În cazul unui cancer de col uterin lăsat pe loc, dar ușor avansat, tratamentul standard curativ în momentul de față, în lumea lagă, este combinația între radioterapie externă și brahiterapie, concomitent cu cisplastin, chimioterapie", a exemplificat Dr. Beatrice Dragomir Anghel.
Dacă vorba doar de brahiterapie, pacienta poate face între una și trei-patru ședințe „ca suplimentare a dozei de radiere externă (a pelvisului, nr.). Tratamentul extern este undeva la 25 de zile de tratament, în fiecare zi, iar brahiterapia avem ca scop să o terminăm în 50 -56 de zile de la momentul începerii radoterapiei externe. Întregul tratament, compus din radioterapie externă și brahiterapie se încadrează în aceste 50-56 de zile".
Pacienta nu e pericol public!
Pentru că atunci când vine vorba de iradiere toată lumea se gândește la dezastrul de la Cernobîl, medicul specialist subliniază și de data aceasta că în cazul radioterapiei și a brahiterapiei, nu există pericolul ca pacienta să „devină" radioactivă! Și nu, nu îi este iradiat întreg organismul, chiar dacă pot exista unele efecte secundare. Ambele tratamente, cu mijloacele moderne care sunt folosite, sunt dirijate cu mare precizie și cu efecte secundare minime.
„Brahiterapia este o terapie țintită pentru suplimentarea dozei de iradiere la nivelul patului tumoral de exemplu și pentru a distruge celulele canceroase, țintit local. Sunt efecte secundare imediate, dar și efecte secundare întâziate. Ele se discută în prealabil cu pacienta. Cele imediate sau întârziate țin de sfera pelvică. Adică, spre exemplu, avem vezica anterior organelor genitale feminine, asta înseamnă că pacienta poate fi predispusă la infecții urinare. Nu este nimic grav și nimic de netratat. În marea majoritate a cazurilor, pacientul reușește să termine tratamentul, atât cel de iradiere externă cât și internă, în tratament ambulatoriu. Efectele secundare sunt minime. Își văd de viața de zi cu zi, ba chiar 50% dintre pacienții care sunt la noi lucrează", a detaliat Dr. Beatrice Dragomir Anghel.
Asta înseamnă, practic, că pentru cele două tipuri de tratament, pacientul vine, face tratamentul pe bază de internare de zi și apoi pleacă acasă, în general pe propriile picioare.
Cum se face efectiv tratamentul de brahiterapie
Odată ce planul de tratament a fost stabilit cu radioterapeutul și pacienta a acceptat, ea este consultată, imediat, și de un medic anestezist, pentru că brahiterapia se face sub anestezie totală, pentru confortul pacientei. Acesteia i se fac și analize de sânge, apoi un RMN în săptămâna 4-5 post radiere externă, „ca să vedem cât de bine a răspuns tumoarea în sine la tratamentul extern, vom face și un EKG, și o radiografie pulmonară, ca să fim siguri că toate lucrurile sunt în parametri normali".
Înainte de ședința de brahiterapie, pacienta este sfătuită să facă câteva lucruri. Cu 2-3 zile înainte de ședință, ar fi bine să ia mese mai ușoare, iar în seara dinaintea procedurii să facă o clismă. Ea nu va mânca cu 6 ore înainte de ședința de tratament, pentru a minimiza posibile reacții nedorite la anestezie.
În dimineața respectivă, pacienta nu-și ia medicamentele, dacă are vreunele de sferă cronică, vine la clinică, se înregistrează la recepție, este preluată de asistentă, se face un scurt consult și se rediscută cu ea rapid planul de tratament, semnează un acord informat pentru acesta, apoi este condusă în sala de brahiterapie. „Vine în această sală, este așezată pe spate, cu piciorușele puse în suporturi ca la ginecologie, stă confortabilă, și i se face anestezia", a arătat Dr. Beatrice Dragomir Anghel.
Apoi, în timp ce pacienta este anesteziată i se montează o sondă vezicală și se introduc dispozitivele pentru brahiterapie. Acestea sunt de fapt trei instrumente - tub subțiri, conectate între ele într-un soi de X mobil. Cele din exteriorul X-ului, sunt practic cele care delimitează câmpul unde va acționa substanța radioactivă și au în vârf niște bumbi – numiți ovoide. Tubul dintre cele două – sonda intrauterină - este cel prin care este introdusă substanța radioactivă, fiind legat cu un catater, la aparatul care produce această substanță
Cât de puternică este această substanță radioactivă – adică doza - și cât de larg sau îngust este câmpul ei de acțiune controlează fizicienii medicali, prin intermediul calculatorului. Iar doza poate fi ajustată, de la tratament la tratament, în funcție de rezultatele obținute. În camere în care se produce brahiterapia, din nou, nu este pericol de iradiere. Nici pentru pacientă, nici pentru personalul medical.
Cât durează, cu totul, ședința de brahiterapie
Tratamentul cu doza radioactivă nu durează mult: „între 3-4 minute și 5-7 minute, toată procedura (cu anestezie și consultații, n.r.) durează, în jur de o oră – o oră și jumătate, generos spus", a arătat medicul.
„Această tehnică protejează foarte mult structurile sănătoase din organismul pacientului, adică vezica, rectul, intestinele", distrugând de fapt doar celulele canceroase și protejând pacienții de posibilele efecte secundare tardive, a subliniat Dr. Beatrice Dragomir Anghel.
După terminarea tratamentului, întreg staff-ul revine în sală, extrage rând pe rând toate dispozitivele din interiorul pacientei (inclusiv substanța radioactivă), iar aceasta este trezită din anestezie și dusă în salonul post operator. Ulterior, va fi chemată pentru investigații imagistice, astfel încât să se poată vedea efectele tratamentului.
Ședințele de brahiterapie se fac la cel puțin 1-2 zile una de alta, pentru că pacienta este sub anestezie generală și nu e de dorit ca asta să se întâmple zi de zi. „Preferăm minim 2 zile între ședințe, ca să-și facă efectul terapia în sine, cât și pentru refacerea țesuturilor sănătoase. (...) Și mai ales că între ședințe se dorește o reinvestigare, ca să ne asigurăm că pacientul este în condiții de sănătate optime pentru procedură", a continuat Dr. Beatrice Dragomir Anghel.
După o astfel de ședință, pacienta nu este radioactivă. Nici dacă trece prin acele scannere de la aeroport nu se va înregistra vreo doză de radioactivitate, a subliniat medicul.
Cum exact arată dispozitivele prin care se face brahiterapia, cu ce aparate se fac investigațiile și cum arată sala unde are loc intervenția, plus multe alte detalii, aflați din video.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
