Afecțiunea direct legată de frig, și care chiar îți pune viața în pericol, este hipotermia, după cum explică dr Tudor Ciuhodaru. „Printre semnele de alarmă ale hipotermie se numără: frisoanele, piele rece, palidă, parestezii (amorțeli) la nivelul membrelor, tulburări de echilibru şi de vorbire, bradilalie, bradipsihie, somnolență asociată unor respirații superficiale şi cu frecvență joasă, bradicardie, puls imperceptibil, urmate de confuzie, halucinații şi comă – urmate de ,,moartea albă”, a explicat acesta. De notat sunt și degerăturile, care se manifestă cel mai des la nivelul extremităților: mâini, picioare, nas, urechi.
Citește și 3 lucruri esențiale despre HIPOTERMIE,„ucigașul tăcut”! Dr Tudor Ciuhodaru, avertisment
Deci, este rezonabil să-i spui copilului tău să-și închidă geaca iarna ca să nu răcească dacă te gândești la degerături sau hipotermie. Dar răcelile, virozele și gripele nu le faci doar pentru că afară e frig, arată experții de la Asociația Americană a Inimii (American Heart Association).
„Este multifactorial. Nu te îmbolnăvești doar pentru că e vremea rece”, a spus Dr. Virginia Banks, de la Northeast Ohio Infectious Disease Associates, din Youngstown, SUA. „Există o mulțime de variabile” care contribuie la asta, a explicat ea.
De ce și cum faci gripă, viroze, răceli
În primul rând, virusurile pot supraviețui și se pot reproduce mai ușor în aerul rece și uscat al iernii. În plus, vremea rece ține oamenii la adăpost, iar virusurile se pot răspândi mai ușor în spații închise. Și, deși cercetările de laborator sugerează că temperaturile scăzute pot face celulele imune mai puțin eficiente, a spus Banks, în cele din urmă, virusurile - nu vremea rece - sunt cele care te îmbolnăvesc.
În timp ce multe virusuri respiratorii diferite pot provoca răceala comună, rinovirusurile sunt cel mai frecvent declanșator pentru aceste episoade, potrivit Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Rinovirusurile pot provoca, de asemenea, atacuri de astm și au fost legate de infecții ale sinusurilor și ale urechii.
Majoritatea variantelor de rinovirusuri se reproduc mai ușor în pasajele nazale, unde temperatura este de obicei de aproximativ 32,7 - 35 de grade Celsius, mai mică decât temperatura corpului de 37 de grade Celsius. „Virusurile tind să pătrundă în corp prin căile nazale, iar temperatura mai scăzută se pretează la replicarea lor”, a spus Banks.
Virusurile gripale și coronavirusul care produce COVID-19 pot pătrunde și ele în organism prin nas.
Conform CDC (link direct sursa informației), activitatea gripală pentru sezonul 2020-2021 a fost „neobișnuit de scăzută”, iar o probabilă explicație ar fi aceea că măsurile care împiedică răspândirea coronavirusului au avut același efect și asupra virusurilor gripale.
Pentru a evita îmbolnăvirea în această iarnă, Banks a spus aceste măsuri – purtarea măștilor, în special în interior, distanțare socială, statul acasă și spălarea mâinilor – oferă un strat important de protecție. Și ea a îndemnat oamenii să-și facă vaccinurile împotriva gripei și a COVID. Alte sfaturi pentru a menține sistemul imunitar puternic includ exercițiile fizice, o dietă sănătoasă și somnul suficient.
De asemenea, ea le recomandă celor care nu au mai făcut demult un control la doctor, din cauza pandemiei, să facă o vizită medicului de familie, pentru că virusurile nu sunt singura problemă de sănătate la care oamenii ar trebui să se gândească în această iarnă.
Bolile cardiovasculare, mai periculoase iarna
Unele cercetări arată o asociere între temperaturile joase și efecte negative asupra sănătății cardiovasculare. De exemplu, un studiu din 2018 din Suedia, publicat în JAMA Cardiology (link direct studiu), a constatat că mai multe atacuri de cord au avut loc în zilele cu temperaturi scăzute ale aerului, presiune scăzută a aerului, vântul cu o viteză mai mare și în cele în care soarele s-a arătat mai puțin.
Un studiu din 2016 din Journal of Stroke and Cerebrovascular Diseases (link direct studiu) a constatat că temperaturi medii mai scăzute ale aerului și variații mai mari de temperatură în 24 de ore au fost asociate cu o creștere a numărului de spitalizări pentru accident vascular cerebral.
Theresa Beckie, profesor la Colegiul de Nursing și Colegiul de Medicină Cardiologie de la Universitatea South Florida din Tampa, le-a îndemnat pe cei diagnosticați cu boli de inimă să fie deosebit de precauți la frig.
„Un exemplu foarte bun este că au existat mai multe studii despre indivizi sedentari care dădeau zăpadă după o ninsoare abundentă”, a spus Beckie. „Acești războinici de weekend, dacă au boală cardiacă ischemică, au riscul de a precipita un atac de cord”.
Efortul brusc stimulează adrenalina și un răspuns la stres în organism care poate crește ritmul cardiac, a spus Beckie. „Deci, da, există un risc, dar nu se datorează atât frigului, ci activității fizice bruște de a-ți ține respirația, de a da zăpada și de a crea brusc stres asupra inimii”.
Este încă important să rămâi activ iarna, deși prof Beckie a spus că oamenii ar trebui să fie atenți la starea lor fizică înainte de a se arunca direct într-o activitate prea obositoare. De exemplu, cineva care nu este la fel de activ ar trebui să ia pauze în timp ce curăța zăpadă de pe alee sau să plătească pe cineva mai în formă să facă asta. „Aclimatizarea este totul”, a spus Beckie. „Doar luați lucrurile încet”, a conchis ea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
