Statul pe scaun fără activitate fizică crește riscul apariției unor afecțiuni precum bolile de inimă, diabetul de tip 2 și unele tipuri de cancer. CDC estimează că oamenii petrec între 6,5 și 8 ore pe zi stând jos, angajații birou și pasiunile comune precum cititul, privitul la televizor și jocurile pe calculator implicând statul prelungit pe scaun. Activitatea fizică regulată este esențială pentru menținerea sănătății organismului.
Stilul de viață sedentar, care implică statul prelungit pe scaun fără activitate fizică, poate crește riscul de apariție a unor afecțiuni precum diabetul de tip 2, bolile de inimă și anumite tipuri de cancer. Aceste stiluri de viață pot afecta, de asemenea, calitatea somnului, sănătatea mintală, abilitățile fizice și cognitive și sănătatea oaselor. Numărul de ore de ședere nu este un număr fix, dar riscul unei persoane depinde de nivelul zilnic de exerciții fizice.
Organizația caritabilă Just Stand a identificat cinci praguri de risc: risc scăzut (mai puțin de 4 ore pe zi), risc mediu (4-8 ore pe zi), risc ridicat (8-11 ore pe zi) și risc foarte ridicat (mai mult de 11 ore pe zi). CDC recomandă 150 de minute de activitate moderată pe săptămână pentru a reduce riscul anumitor afecțiuni asociate cu un stil de viață sedentar.
Citește și: Durerile articulare: simptome, diagnostic și tratament. Când sunt de vină afecțiunile autoimune
Foto: Freepik @The Yuri Arcurs Collection
Efectele negative dacă stai jos prea multe ore pe zi
Oamenii sunt concepuți să stea în picioare, ceea ce este esențial pentru funcționarea eficientă a inimii și a sistemului cardiovascular, precum și pentru funcția intestinală. Activitatea fizică îmbunătățește nivelul general de energie și rezistența, în timp ce oasele își mențin rezistența. Statul în șezut pentru perioade lungi de timp poate slăbi mușchii mari ai picioarelor și mușchii fesieri, care sunt importanți pentru mers și stabilizarea corpului. Acest lucru poate duce la leziuni cauzate de căderi și întinderi în timpul exercițiilor fizice.
Șederea afectează, de asemenea, greutatea, deoarece împiedică digestia grăsimilor și a zaharurilor, reținându-le ca grăsime în organism. Chiar și în cazul unei activități de intensitate moderată, statul excesiv pe scaun poate duce la probleme de sănătate precum sindromul metabolic. Cercetările sugerează că 60-75 de minute de activitate de intensitate moderată pe zi sunt necesare pentru a combate aceste pericole.
Statul în șezut poate provoca, de asemenea, probleme la nivelul șoldurilor și spatelui, ducând la scurtarea mușchilor flexori ai șoldului și la probleme cu articulațiile șoldului. O postură proastă poate provoca, de asemenea, o sănătate precară a coloanei vertebrale, ducând la degenerare prematură și durere.
Anxietatea și depresia sunt mai ridicate la persoanele care stau mai mult pe scaun, probabil pentru că acestea nu beneficiază de efectele pozitive ale activității fizice și ale condiției fizice.
Statul pe scaun a fost asociat cu diverse probleme de sănătate, inclusiv cancer, boli de inimă, diabet, varice, tromboză venoasă profundă și rigiditate a gâtului și umerilor. Cancerul de plămâni, cancerul uterin și cancerul de colon sunt mai susceptibile de a se dezvolta la cei care stau mai mult pe scaun. Bolile de inimă sunt legate de privitul prelungit la televizor, în timp ce diabetul este legat de creșterea rezistenței la insulină în organism.
Varicele se pot forma din cauza acumulării de sânge în picioare. Tromboza venoasă profundă (TVP) apare atunci când un cheag de sânge se formează în venele picioarelor, întrerupând fluxul sanguin către alte părți ale corpului, inclusiv plămânii, provocând embolie pulmonară.
Pe scurt, statul excesiv pe scaun poate duce la diverse probleme de sănătate, inclusiv boli cardiovasculare, diabet, vene varicoase, tromboză venoasă profundă și rigiditate a gâtului și dureri de umeri. Este esențial să faceți activitate fizică și să mențineți o postură bună pentru a preveni aceste riscuri și pentru a vă menține sănătatea generală.
Cum să reduci timpul petrecut pe scaun
CDC recomandă 150 de minute de activitate de intensitate moderată pe săptămână, inclusiv cinci sesiuni de 30 de minute, pentru a trata efectele șederii prelungite. Aceasta poate include mersul rapid, aerobic în apă și mersul pe bicicletă pe teren plat. Activitatea regulată oferă beneficii mai bune decât statul prelungit pe scaun.
Dacă se confruntă cu simptome ale unei afecțiuni legate de statul pe scaun sau dacă cineva are deja o afecțiune, este recomandat să consulte un medic înainte de a începe un nou regim de exerciții fizice. Profesioniștii din domeniul sănătății pot oferi sfaturi personalizate cu privire la modul de abordare a activării sau a creșterii nivelului de activitate.
Oamenii care lucrează la birou își pot reduce riscul de complicații de sănătate evitând să stea jos toată ziua. Ei pot face acest lucru folosind birouri în picioare și așezate, alternând statul în picioare și așezat la fiecare 30 de minute, organizând întâlniri pe jos, făcând exerciții de întindere în timp ce stau jos sau în picioare și mergând să vorbească cu colegii în loc să trimită e-mailuri.
Organizația caritabilă Just Stand clasifică statul pe scaun între 4 și 8 ore pe zi ca fiind cu risc mediu, în timp ce statul pe scaun între 8 și 11 ore pe zi este cu risc ridicat. Statul pe scaun toată ziua face parte dintr-un stil de viață sedentar, care este al 4-lea factor de risc pentru deces și responsabil pentru 3,2 milioane de decese pe an la nivel mondial.
Un studiu din 2017 sugerează că persoanele care petrec perioade lungi de timp stând jos la locul de muncă au o șansă de 1,4 ori mai mare de a muri prematur după 12 ani decât cei care nu fac acest lucru. Statul în șezut toată ziua crește riscul de apariție a unor afecțiuni de sănătate, a tiparelor de somn și a sănătății mintale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
