Anevrismul cerebral, căci despre el este vorba, este o umflătură anormală în peretele unui vas de sânge. Un anevrism poate exploda (se poate rupe), provocând hemoragii interne și ducând adesea la deces. Anevrismele de obicei nu provoacă simptome, așa că este posibil să nu știți că aveți un anevrism chiar dacă acesta este mare.
Conf. univ. dr. Corneliu Toader, medic neurochirurg, managerul Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare, a explicat în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC MEDICAL care este șansa de supraviețuire în cazul unui anevrism cerebral.
”Vasele cerebrale sunt extrem de importante, dar sunt și structuri destul de reduse intervențional, iar intervențiile asupra lor trebuie făcute cu o maximă acuratețe și cu magnificație deosebită.
Neurochirurgia vasculară în ultimii 50 de ani a înregistrat cele mai mari progrese din neurochirurgie. Din nefericire, foarte mult pacienți tineri sunt pacienții care au anevrisme care se rup, care produc hemoragii fulger.
Este o statistică încă din anii 1970 în SUA care arată că 10% din pacienții cu anevrism nu ajung să vadă doctorul. Sunt așa-zisele morți subite. Progresele au fost foarte mari, iar meritul îi revine profesorului Dănăilă, care a fundamentat neurochirurgia vasculară la noi în țară.
În acest spital există experiență. Spitalul a fost înaugurat în anul 1923 de profesorul Alexandru Obregia. În 1936 a apărut și disciplina de neurochirurgie în acest spital, care a fost implementat în România, de profesorul Bagdasar, care lucrase în SUA.
Astăzi, patologia pe care noi o rezolvăm cu prioritate este patologia anevrismală, adică anevrismele rupte. Bolnavul vine cu hemoragie subarahnoidiană. Avem posibilitatea să îl investigăm și să intevenim chirurgical și să eliminăm respectivul anevrism.
Într-un viitor apropiat vom avea și o a doua metodă, respectiv procedura endovasculară. S-au instalat deja și sunt în stare de funcționare un angiograf biplan, un aparat de rezonanță magnetică nucleară de 3 Tesla și un CT cu 128 de detectori care ne vor permite o acțiune în urgență”, a explicat conf. univ. dr. Corneliu Toader, în exclusivitate la Academia de Sănătate, de la DC MEDICAL.
Anevrismele cerebrale, particularitate
”Patologia vasculară cerebrală are acest caracter. Se declanșează din senin și trebuie rezolvat cât mai repede. Cu cât rezolvăm mai repede, pe calea cea mai corectă cu putință, sechelele sunt mai reduse și bolnavul se poate întoarce la activitatea pe care o presta înainte de a i se întâmpla un asemenea dezastru.
Există o tradiție. Profesorul Dănăilă a operat aproape 5000 de anevrisme în această clinică din 1982 și până în prezent. Cifra este extrem de mare pentru noi. Mai sunt un neurochirurg în Brazilia și unul în SUA, care se pot compara cu profesorul Dănăilă, ca număr de intervenții chirurgicale.
Patologia anevrismală este o patologie destul de frecventă. În România, cam 7% posedăm un anevrism cerebral. Din nefericire, multe dintre aceste anevrisme sunt silențioase pentru că doar câteva dintre ele sunt gigante, sunt foarte mari și dau semne de focar prin compresiune și pot fi diagnosticate înainte de ruptură”, a mai precizat conf. univ. dr. Corneliu Toader.
Vezi și: PFAS, chimicalele veșnice care nu sunt interzise. Se găsesc chiar și în apă. Duc la cancer
Anevrismele cerebrale, diagnostic: Astăzi, unul din 3 pacienți mor din cauza unui accident vascular
”Marea majoritate a anevrismelor sunt diagnosticate când se rup și când produc hemoragii subarahnoidiene sau hemoragia intraparenchimatoasă. Hemoragia subarahnoidiană poate fi dramatică și poate să ducă la pierderea vieții bolnavului.
Adresabilitatea trebuie să fie rapidă, într-o clinică de profil, cu exercițiu pe patologia vasculară pentru că nu toți neurochirurgii au exercițiu pe această patologie.
Bolnavul trebuie investigat cu rapiditate și intervenit chirurgical pentru a împiedica resângerarea. Resângerarea înseamnă o mulțime de consecințe neplăcute și dacă această resângerare survine extrem de aproape de primul episod de sângerare, de cele mai multe ori costă viața bolnavului.
Noi nu trebuie să uităm că astăzi, unul din 3 pacienți mor din cauza unui accident vascular.
Pe de altă parte, există și malformațiile arterio-venoase care sunt niște ghemuri anormale de vase care și acestea pot rupe și pot da hemoragii subarahnoidine sau hematoame parenchimatoase. Hematomul parenchimatos înseamnă o sângerare în parenchimul cerebral cu o distrucție cerebrală importantă și cu sechele neplăcute și nefaste pentru bolnav.
M-am referit la aceste două categorii de patologii pentru că atât anevrismele cât și malformațiile vasculare afectează și vârstele tinere, ele practic sunt niște maladii congenitale. Simptomatologia apare atunci când se rup pentru că noi le purtăm de-a lungul vieții, nu ne dăm seama pentru că doar cele gigantice dau anumite simptome mai silențioase care să prevestească existența lor și din acest motiv pot afecta oameni foarte tineri.
Am avut pacienți care au avut anevrisme rupte la 20 de ani, la 19 ani și cel mai tânăr la 9 ani. La copii semnele sunt mai rare, dar acest copil a venit cu semne de hemoragie suprarahidiană și a avut un anevrism de arteră comunicantă posterioară care se rupsese. Grija pentru această patologie trebuie să fie extrem de serioasă pentru că și rezolvarea acestei patologii poate reda societății un pacient care nu este sechelar, iar dacă mai apar anumite sechele, ele nu sunt atât de invalidante”, a mai precizat conf. univ. dr. Corneliu Toader.
Ruptura anevrismală, consecințe
”Drama ruperii unui anevrism este atât de mare, aș opta pentru situația în care anevrismul trebuie securizat, trebuie scos din circulație chiar dacă nu este rupt. Ruptura anevrismală poate să dea niște consecințe. Sunt anevrisme care rup în sistemul ventricular și dau complicații intraventriculare, iar consecința este hidrocefalia internă, post hemoragie subarahondiană.
Aș înclina pentru securizarea anevrismului, chiar a celui nerupt pentru care tratamentul chirgical și tratamentul endovascular nu mai sunt atât de riscante. Ruptura anevrismală este o altă boală. Nu mai este un simplu anevrism”, a mai spus conf. univ. dr. Corneliu Toader.
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
