Prof. dr. Ruxandra Jurcuț, medic primar cardiolog, susține că subiectul cardiomiopatiei este extrem de important și adesea subestimat.
Deși moartea subită cardiacă este cunoscută, mai ales în cazul sportivilor, nu i se acordă întotdeauna atenția cuvenită.
Aproximativ o treime din populație ar putea avea o formă de cardiomiopatie, iar multe dintre acestea sunt de cauză genetică.
Diagnosticarea se face de cele mai multe ori la vârste tinere, uneori chiar în copilărie, ceea ce implică riscuri mari și impacturi sociale și psihologice semnificative.
"Cred că e un subiect extrem de important și care poate nu a fost abordat, țintit la adevărata lui valoare. În ciuda faptului că probleme ale pacienților cu cardiomiopatii, riscul lor de moarte subită cardiacă, uneori spectaculos de dramatic, sub ochii noștri, pe terenuri de sport, e ceva de care suntem deja cu toții conștienți.
Știm că până la o treime din populație ar putea avea o cardiomiopatie.
O bună parte din aceste cardiomiopatii sunt genetice și ca urmare nu ne aplecăm doar asupra pacientului, ci asupra familiei.
De asemenea, o particularitate esențială este vârsta tânără la care diagnosticăm aceste cardiomiopatii, în foarte multe cazuri, uneori chiar la vârstă pediatrică, și acelea sunt formele cele mai severe, cu riscuri foarte mari, ceea ce, bineînțeles, are foarte multe implicații sociale, psihologice, la nivel de încadrare în societate, în muncă și de formare de familii.
Sunt foarte multe elemente care trebuie luate în calcul când discutăm despre cardiomiopatie", a declarat Prof. dr. Ruxandra Jurcuț, Medic Primar Cardiolog, în cadrul dezbaterii DC Media Group - "Pompează Viață #CardiomiopatiaContează".
"Sigur că mai avem nevoie de lucruri, dar pașii deja au început să se facă"
Mai mult, Prof. dr. Ruxandra Jurcuț a subliniat că Societate Română de cardiologie acordă o atenție deosebită cardiomiopatiei, inclusiv prin educație medicală și dezvoltarea de registre specializate.
Institutul de Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu este primul centru de expertiză din România pentru boli cardiovasculare genetice, care îngrijește un număr semnificativ de pacienți.
Cu toate acestea, există necesitatea unei rețele mai largi pentru a asigura accesul la îngrijirea adecvată, în special pentru cei cu venituri mai mici.
"Avem, din fericire, o veche preocupare a Societății Române de Cardiologie pentru acest subiect.
Societatea Română de Cardiologie nu numai că îl discută în cadrul congreselor și cursurilor sale, asigurând astfel educația necesară medicilor pentru a putea diagnostica precoce și la timp aceste boli.
În plus, a dezvoltat de aproape 10 ani registre dedicate cardiomiopatiilor și și acestea e un lucru foarte valoros.
Dincolo de asta, ce avem nevoie și ce au pacienții nevoie este de acces la îngrijiri bune.
În cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu avem primul și încă singurul centru de expertiză din România pentru boli cardiovasculare genetice rare, parte a rețelei europene dedicate acestor boli și îngrijim acolo peste 1000 de pacienți cu boli genetice, dar țineți cont că dacă vorbim de 1 din 330, înseamnă că România ar avea peste 60.000 de potențiali pacienți cu cardiomiopatii și e nevoie de o rețea pentru a asigura acces geografic facil acestor pacienți.
Și știu, pentru că avem o foarte bună colaborare cu colegii noștri din minister, din cadrul Casei Naționale de Asigurări, că aceste lucruri se dezvoltă și am asistat la o dezvoltare, ca pacienții să aibă acces, independent de veniturile lor, dacă sunt asigurați, ar trebui să fie lărgit.
Deci modul de rambursare cred că e un lucru important.
Anul trecut am avut un succes absolut esențial în munca noastră cu bolile genetice, și anume Casa de Asigurări a inclus în contractul-cadru un pachet la care am lucrat mult împreună - pachetul de spitalizare de zi pentru cardiomiopatii genetice - la care pacienții pot avea acces odată în viață, așa cum e și firesc, la testare genetică și cu ajutorul laboratoarelor, centrelor de genomică din România putem face acum acest lucru în spitale publice din România.
Tocmai de aceea țin să subliniez că s-au făcut niște pași înainte foarte importanți.
Sigur că mai avem nevoie de lucruri, dar pașii deja au început să se facă.
Totuși, conform datelor din registrul European pentru cardiomiopatii, publicat în ultimii ani, România face parte încă din acea zonă a Europei de Est unde accesul la teste genetice și RMN cardiac este mai puțin bun decât pentru țările vestice. Trebuie să muncim în continuare, să ne îndreptăm către acolo", a mai spus Prof. dr. Ruxandra Jurcuț, Medic Primar Cardiolog.
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
