Boala gastrointestinală afectează mare parte din populația lumii. Medicii arată că modificările pot fi provocate de virusuri, paraziți, toxine, care afectează flora intestinală. Asist. Univ. Dr. Talida Georgiana Novacescu, medic rezident Boli Infecțioase la Spitalul Victor Babeș din Timișoara explică care sunt manifestările bolii.
”Boala gastrointestinală acută infecțioasă este una dintre principalele cauze de îmbolnăvire la nivel mondial și se caracterizează prin modificări care apar la nivel de tract digestiv (stomac, intestin subțire, colon). Aceste modificări pot fi cauzate de virusuri (de exemplu rotavirus, adenovirus, norovirus sau enterovirusuri), bacterii (de exemplu salmonella, E.coli, stafilococ auriu), paraziți sau toxinele produse de aceste microorganisme infecțioase.
Manifestările clinice ale bolii gastrointestinale acute pot varia de la un discomfort minim până la forme severe de boală cu deshidratare. Acestea pot fi sistematizate în funcție de segmentul tubului digestiv afectat, de exemplu dacă afectarea apare la nivel de stomac, pacientul va prezenta grețuri, vărsături și dureri în ”capul pieptului”, în schimb, dacă procesul infecțios se localizează la nivel de stomac și intestin, atunci pacientul va prezenta în plus, pe lângă grețuri și vărsături, scaune diareice și colici abdominale”, arată medicul.
Factori care declanșează boala gastrointestinală
Sunt o serie de factori care pot declanșa boala gastrointestinală. Medicul ne explică la ce trebuie să fim atenți în aceste zile călduroase.
”Temperaturile ridicate și condițiile igieno-sanitare de preparare, respectiv de stocare, a alimentelor joacă un rol primordial în apariția bolii gastrointestinale acute infecțioase fapt ce explică creșterea cazurilor pe perioada sezonului estival. Dacă ne confruntăm cu o asemenea situație și dezvoltăm o boală gastrointestinală acută, pe lângă tratamentul instituit de medicul de familie sau de către medicul specialist, este foarte important să ținem cont și de regimul alimentar pe perioada bolii.
Dacă ne aflăm într-o astfel de situație și prezentăm grețuri, vărsături sau scaune diareice, este important să evităm consumul de alimente prăjite, alimente cu conținut mare în grăsimi (de exemplu ouă, unt, margarină), afumături, mezeluri, conserve, murături, lactate (de exemplu lapte, iaurt), alimente cu conținut crescut de glucide (de exemplu ciocolată, dulciurile rafinate, prăjituri, sucuri sau fructe), legume crude, cafea sau alcool, deoarece din cauza proceselor patologice care au loc la nivel de mucoasă digestivă, aceste alimente nu pot fi digerate corespunzător și nu vor face decât să favorizeze, să mențină sau să agraveze simptomatologia digestivă”, mai explică medicul.
Vezi și: Eczema dishidrotică: simptome și tratament. Stresul, unul dintre factorii de risc
Ce să mâncăm
Regimul alimentar este esențial în boala gastrointestinală.
”Un aliment care ne păcălește de cele mai multe ori când vorbim de regimul alimentar din diaree este cartoful. Cartoful are un conținut ridicat de amidon, iar amidonul este un glucid. Pentru că în boala gastrointestinală acută infecțioasă, glucidele complexe nu mai pot fi procesate corespunzător, acestea vor rămâne nedigerate, vor atrage apa din celulele intestinale prin procesul cunoscut de către noi sub numele de osmoză, urmând ca volumul și frecvența scaunelor diareice să se mențină ridicate.
Este important ca în perioada episodului acut să consumăm alimente ușoare, cum ar fi orezul sau morcovii fierți, pâine prăjită, covrigei cu sare, carne de pui fiartă sau la grătar. Singurul condiment permis în prepararea alimentelor este sarea, deoarece aceasta crește senzația de sete și favorizează consumul de lichide (apă plată îmbuteliată sau ceai de mentă neîndulcit) lucru care ne va ajuta să înlocuim volumul de lichide pierdut prin vărsătură sau scaun.
Piperul, boiaua de ardei iute sau dulce sau alte condimente nu fac decât să irite mucoasa digestivă și să întrețină senzația de ”arsură” care poate fi prezentă la pacienții cu vărsături repetate.
Datorită proprietăților nutritive și a conținutului ridicat de potasiu (care ajută la înlocuirea pierderilor digestive) consumul de banane este recomandat și încurajat. Revenirea la alimentația instituită înainte de boală se face treptat în funcție de numărul de scaune, consistența acestora și prezența sau absența vărsăturilor.
O consecință a bolii gastrointestinale acute de etiologie infecțioasă este sindromul acut de deshidratare. Deshidratarea apare când aportul exogen de lichide nu compensează pierderile cauzate de vărsături și scaune diareice. Acesta se manifestă prin senzația de sete, tegumente și mucoase uscate (de obicei buze crăpate), perspirație scăzută și volum urinar emis redus (urină mai închisă la culoare decât în mod normal), iar cazurile moderate pot asocia somnolență, crampe musculare și hipotensiune.
Pe lângă regimul alimentar, este foarte important să consumăm o cantitate suficientă de lichide (apă plată și ceai de mentă) pentru a acoperi pierderile din scaun și vărsături. În cazul în care intoleranța digestivă cu vărsături puternice, scaunele diareice abundente, numeroase, cu elemente patologice (sânge, mucus, puroi) și febra persistă sau constatăm apariția semnelor de deshidratare, este necesară o evaluare într-un serviciu medical”, mai notează medicul.
Stresul și bolile gastrointestinale
Un studiu important publicat în jurnalul Gut relata că o combinaţie de factori psihologici şi fizici poate declanşa dureri gastrointestinale şi alte simptome legate de intestine. Stresul sever din viaţa preceda, după cum nota raportul, instalarea unor tulburări funcţionale la nivelul intestinelor.
Experimentele în laborator au arătat că sistemul digestiv răspunde la excitaţia emoţională şi stresul mental. Secreţia acidului gastric poate creşte, ceea ce determina senzaţia de arsură retrosternală şi inflamarea esofagului (reflux gastro-esofagian). Stresul poate juca un rol în apariţia ulcerului gastric, de asemenea. Stresul poate cauza contracţii anormale la nivelul intestinului subţire şi colonului şi poate afecta ritmul în care mâncarea se deplaseza prin tractul gastrointestinal. În plus, poate afecta permeabilitatea intestinelor şi regenerarea stratului de celule denumit mucoasa, care ajută la apărarea împotriva agenţilor patogeni dăunători; stresul afectează bacteriile benefice care contribuie la un intestin sănătos, arată
Sistemul nervos parasimatic, care are rolul de a aduce organismul înapoi la starea normală după ce are loc reacţia la stres, este responsabil pentru modificarea contracţiilor colonului şi creşterea cantităţii de acid gastric.
O varietate largă de factori declanşatori poate cauza accentuarea sindromul intestinului iritabil. Printre aceştia, se regăsesc o dietă cu multe grăsimi, băuturile alcoolice sau care conţin cafeină şi băuturile care folosesc mulţi îndulcitori artificiali, hormonii stresului care afectează tractul gastrointestinal şi factorii de stres din viaţa de zi cu zi, precum certurile sau presiunile de la serviciu. Unele cercetări sugerează faptul că pierderea timpurie a unuia sau a ambilor părinţi în urmă decesului sau a divorţului are ca rezultat niveluri peste medie ale sindromului intestinului iritabil şi ale ulcerului peptic.
Vezi și: Aerofagia - ce este, cum se manifestă și ce remedii are. Poate fi și simptom al unei afecțiuni grave
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
