Unul din cinci tineri prezintă boli ale ficatului gras (steatoza), unul din 40 având deja cicatrici hepatice (fibroza), după cum s-a descoperit în urma unor cercetări ce au fost publicate ieri, 15 ianuarie. Studiul, publicat în The Lancet Gastroenterology & Hepatology, este primul care încearcă să determine prevalența bolii hepatice grase și a fibrozei la adulții sănătoși tineri din Marea Britanie.
Boala hepatică grasă este o afecțiune în care grăsimile se acumulează în celulele ficatului. Este împărțit în general în două categorii: boala hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD), care se observă de obicei la persoanele supraponderale sau obeze și boala hepatică grasă legată de alcool, care este asociată cu nivelurile nocive ale consumului de băut. Dacă este lăsată netratată, în ambele variante, boala poate duce la fibroză (cicatrizarea ficatului) și, în cazuri severe, în cele din urmă, ciroză a ficatului, care este ireversibil. La nivel mondial NAFLD afectează aproximativ un sfert dintre adulți din țările dezvoltate.
Cercetarea, realizată de Dr. Kushala Abeysekera și cercetători de la Universitatea din Bristol, a analizat datele colectate de la 4.021 de participanți la studiul numit „Copiii anilor 90”, cunoscut și sub denumirea de ALSPAC. Cu sediul în Bristol, participanții la studiul de sănătate - care au fost anterior evaluați pentru NAFLD ca adolescenți - au fost invitați pentru evaluare folosind elastografie tranzitorie cu FibroScan, ca parte a clinicii Focus @ 24.
Consumul de alcool accentuează afecțiunea
Cercetătorii au analizat pentru prima dată acei participanți care nu au raportat consumul nociv de alcool și au descoperit că unul din cinci avea boli hepatice grase nealcoolice. La mărirea datelor pentru a include toți participanții, ei au descoperit din nou că peste 20% au prezentat dovezi de ficat gras și unul din 40 au dezvoltat deja fibroză, acei participanți care aveau atât ficat gras cât și consum de alcool nociv, având cel mai mare risc de cicatrici hepatice. Ca o comparație, la vârsta de 17 ani, 2,5% dintre participanți au avut un nivel moderat până la sever de ficat gras, în timp ce la 24 de ani acest număr a crescut la 13%.
Dr. Abeysekera, lector de onoare în Științele Sănătății Populației, la Școala Medicală Bristol, a explicat: „Datele copiilor anilor 90 au evidențiat importanța sănătății ficatului în rândul adulților tineri. Această grupă de vârstă rămâne un loc orb pentru clinicieni, de obicei, pentru că este considerată o grupă de vârstă „sănătoasă” și este rareori studiată. Dacă epidemia de obezitate și cultura abuzului de alcool nu sunt abordate la nivel național, este posibil să vedem un număr tot mai mare de pacienți cu boală hepatică în stadiu final și la vârste mai fragede.
Este important de menționat că, în timp ce am identificat că 20% din cohortă are ficat gras, doar un procent mic din indivizi vor continua să dezvolte ciroză (cicatrici ireversibile ale ficatului), iar marea majoritate a participanților ar trebui să fie bine dacă își gestionează dieta și se antrenează în mod corespunzător. "
Următorii pași vor fi să aruncăm o privire mai atentă asupra modului în care factorii de mediu și genetici pot duce la dezvoltarea de boli hepatice grase nealcoolice mai devreme în viață.
Sursa, aici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
