Invitatul ediției de săptămâna aceasta a emisiunii Academia de Sănătate, de la DC MEDICAL, a fost prof.dr. Dan Deleanu. Șeful Laboratorului de explorări funcționale 2 (invazive) de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu din București a explicat că în ultimii 40 de ani, cardiologia intervențională s-a dezvoltat extraordinar de mult.
„În România, practic, după anii '90, a avut o dezvoltare pas cu paz, să zicem, iar în ultimul timp chiar exponențială. În principiu, cardiologia intervențională s-a dezvoltat din tehnicile inițiale de diagnostic ale cateterismului cardiac. Dacă în prima fază a cateterismului cardiac se foloseau aceste tehnici mai mult pentru diagnostic, în ultimul timp, dezvoltarea cea mai spectaculoasă s-a desfășurat pe partea de terapie, de intervenții terapeutice prin cateter. Sigur, cea mai folosită tehnică, sau domeniul cel mai larg de aplicare este boala coronariană", a arătat specialistul.
Pacientul habar n-are că are boala
Boala coronariană este, probabil, „cea mai frecventă boală cardiacă și care duce la cele mai multe decese în fiecare an. Se produce, cum știm, prin obstrucțiile vaselor coronariene, prin depuneri de colesterol, formarea plăcilor de aterom, și poate să ducă la tot felul de complicații. Cea mai importantă este infarctul miocardic acut, cea mai severă formă de cardiomiopatie ischemică, de boală coronariană. Acesta poate să se manifeste pur și simplu ca moarte subită, pacientul, persoana respectivă, să nu fi știut până la momentul respectiv de nicio boală, sau se poate manifesta ca infarct miocardic acut sau pur și simplu ca angină pectorală", arată invitatul profesorului Irinel Popescu.
Dar cum își dau seama cardiologii care din aceaste variante e ce acorectă?
„Prin diverse tehnici neinvazive inițial, și apoi invazive, dacă există sau nu o astfel de boală. Putem pune o suspiciune mai mare sau mai mică de boală coronariană și, cum se poate confirma acest lucru – printr-o coronarografie", răspunde Prof.dr. Dan Deleanu.
Cum se pune diagnosticul
Aceasta se poate face clasic – „cu introducerea unui cateter până la inimă, până în vasele coronare" – sau „mai nou, există și o tehnică – să zicem mai puțin invazivă, prin angioCT coronarian, care practic poate să pună un diagnostic destul de bun, nu pot să spun că perfect, dar să zicem că orientativ, astfel încât să putem merge mai departe", arată specialistul.
În măsura în care simptomele pacientului s-ar manifesta într-o anumită succesiune clasăci - întâi el ar face crize de angor pectoral mai modeste, pe urmă mai accentuate, și abia în final ar dezvolta infarctul de miocard. Un astfel de lanț de evenimente ar permite și pacientului să se alerteze și medicului să intervină ca să prevină accidentul major care este infarctul miocardic acut.
Totuși, remarcă cei doi specialiști, în ziua de azi, destul de des, infarctul de miocard este primul simptom/efect, fără a mai parcurge lanțul menționat anterior, fără a avea semne premonitorii.
Jumătate din cazuri nu au simptomele clasice
„Poate că chiar jumătate din cazuri se manifestă așa, cum v-am spus, chiar și ca moarte subită, din păcate, sau pur și simplu prima manifestare să fie infarctul miocardic acut", spune Prof. dr. Dan Deleanu.
Dar cum ne putem noi da de dinainte, atunci când lipsește simptomatologia clasică, că un pacient poate să facă sau nu un infarct de miocard?
Ei bine, există modalități extrem de la îndemână! Le explică, în VIDEO, prof. dr. Dan Deleanu:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
