Întrebat care sunt semnalele de alarmă și ce-i trimite pe oameni la medic, medicul Cristian Mihalea a explicat că mulți oameni le depistează din greșeală.
Este vorba despre anevrism, o boală care afectează extrem de mulți oameni, dar care nu este luată în seamă.
"Sunt două situații. Una este o descoperire absolut întâmplătoare, când pacienții, din cauza unor migrene, își fac un RMN sau un CT. Și datorită faptului că disponibilitatea imagistică în România și Franța a crescut destul de mult, acum oricine își poate face un astfel de examen relativ ușor, depistăm tot mai mult.
Incidența dată de carte este că 2% - 3% din populație are anevrism cerebral. Deci dacă luăm 100 de pacienți de pe stradă, vom găsi 3 oameni cu anevrism dacă i-am scana pe toți", a declatat Cristian Mihalea, medic primar, supraspecialist în neuroradiologie intervențională la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC Medical.
Semnul durerii de cap. La ce să fii atent
Potrivit medicului, orice om care o migrenă sau o durere de cap mai intensă ar putea să aibă anevrism.
"De obicei, pacienții care un anevrism de peste 7 - 8 mm am observat că îi depistăm, și probabil există o relație de cauzalitate între cefalee și migrenă și anumite anevrisme care au o anumită mărime și au o anumită poziționare.
De obicei, sifonul carotidian, în loja cavernoasă, acolo unde sunt și mulți nervi craniei și există un efect de compresie. Asta e o categorie de pacienți", a mai spus medicul.
"Durerea de cap este asociată cu efortul prelungit, concentrarea, statul în soare?", a întrebat Val Vâlcu.
"Da, poate să fie, dar depinde de dimensiune. Ceea ce am observat din experiența proprie este că sub 6 - 7 mm nu pot găsi o relație de cauzalitate. Peste 8 - 9 mm da. Sunt pacienți care au anevrisme de 10 - 15 mm și alea pot da dureri de cap cronice. În ultimii 3 - 4 ani sau în ultimele 3 - 4 luni, pacientul poate să relateze că a avut dureri de cap.
Anevrismele cerebrală să știți, studiile le dau, cresc cu un 1 mm pe an. Dacă astăzi găsim un anevrism de 3 - 4 mm pe care nu-l tratăm, îl urmărim cu RMN și la 80% - 90% dintre pacienți constatăm că în următorul an crește cu 1 - 2 mm", a mai spus medicul.
"Pentru familie trebuie să fie un semnal de alarmă. Nu mai puneți pe seama oboselii, a vârstei"
"A doua categorie de pacienți la care aceste malformații sau anevrisme dau semne și ei vin spre medic, sunt pacienți care într-o bună zi, în plină sănătate neurologică, încep să aibă mici deficiențe, fie de vorbire, fie o mână care are o forță musculară mai mică, fie un mers care se deteriorează, nu mai este un mers sigur. Aceste simptomatologii trebuie să fie un semnal de alamă.
Trebuie să ne educăm populația să nu trateze asta cu indolență, să zică e normal, pentru că nu este normal și lucrurile astea duc la o depistare tardivă dacă le ignorăm.
Dacă apar simptome, pacientul trebuie să facă măcar un consult neurologic, care să-l trimită spre imagistică. Imagistica ne pune în evidență fie o malformație arterio venoasă, fie creierul să nu mai fie oxigenat cum trebuie, se adună sângele în umflătură și apar deficiențe neurologice.
Sau, un anevrism care depășește 14 - 15 mm poate da simptome de compresie și genul de tulburări neurologice evidente, care pentru familie trebuie să fie un semnal de alarmă. Să nu o pună pe seama oboselii, a vârstei", a completat el.
Analiza pe care ar trebui s-o facem după 40 de ani
"Screening-ul ar trebui făcut. Și în sistemele de sănătate publică din străinătate se pune în discuție dacă, așa cum spunem că după 50 de ani ar trebui să facem o colonoscopie, ar trebui ca și după 40 de ani să facem un RMN cerebral sau cervico-cerebral pentru a vedea și o stenoza carotidiană", a conchis Cristian Mihalea.
În plus, întrebat dacă această analiză ar trebui făcută cu analiză de contrast sau fără, medicul primar de neuroradiologie intervențională ne-a spus că: "RMN-ul, rezonanța magnetică nucleară, are capacitatea să facă imagini angiografice cu o secvență care se numește TOF.
Nu avem nevoie de substanță de contrast pentru asta. Achiziția imaginii înseamnă că reușim să surprindem electronii care se mișcă în vasul de sânge și obținem o rezoluție foarte bună imagistică cu această examinare TOF, adică RMN fără substanță de contrast, care durează și puțin, e la însemnână și e super simplu de obținut și de făcut și majoritatea pacienților cu anevrism cerebral îi descoperim la un RMN banal", a conchis medicul Cristian Mihalea.
Vezi mai multe despre tratament și proceduri, în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
